Regruparea dreptei ?

10/01/2010

Cei care au fost surprinsi de initiativa vicepresedintelui PNL, Radu Fenechiu, de a cere PDL o oferta de cooptare a liberalilor la guvernare au ignorat, probabil, ca politica este taramul nisipurilor miscatoare, cat si faptul ca reimpacarea celor doua partide inrudite ideologic nu va face decat sa confirme ca, in pofida unor certuri si neintelegeri, „sangele” apa nu se face. De aceea, importante cu adevarat nu sunt decat consecintele probabile pe care acest act le va produce, mai devreme sau mai tarziu, prin care, desi pare o contradictie in termeni, toti pierd, dar nu toti castiga. 

Perdantul absolut al regruparii dreptei va fi PSD, care, ca partid de opozitie, se va confrunta cu o slabire accentuata a frontului de lupta impotriva puterii, pactizarea PNL cu PDL ducand la o schimbare aproape dramatica a raportului de forte. Desi PSD este un partid relativ mare si puternic, este greu de presupus ca acesta va reusi sa faca fata singur, fara noi aliati, unei presiuni crescande a puterii, prin bresa creata de liberali. In noile conditii, stabilitatea si sansele PSD vor depinde in mare masura de abilitatea si forta sa ideologica si organizatorica de a-si consolida suportul electoral si sindical (aici poate fi o cheie de succes: in absenta unor aliati politici de anvergura PNL, radicalizarea electorala si sindicala, determinata de adancirea crizei sociale, poate deveni cel mai pretios aliat non-politic al PSD).

Prin reintregirea familiei dreptei si revenirea la guvernare, PNL va inregistra castigarea unei parti din putere. Daca va obtine ministerele solicitate (Finante, Dezvoltare, Infrastructura), castigul va fi chiar nesperat de mare. Ce va pierde PNL ? Desi moralitatea nu a fost niciodata punctul forte al politicii, nu cred ca presedintele PNL, Crin Antonescu, va putea  fi suspectat de abjurarea legamantului electoral, prin care liberalii si-au legitimat pozitia actuala pe esichier, de a treia forta politica a tarii. Cred ca, mai degraba, ar fi vorba de faptul ca acesta ar pierde batalia interna cu factiunea taricenista, ceea ce ar insemna o fisura de coeziune, respectiv o slabiciune care poate creea probleme in viitor. 

In ceea ce priveste PDL, reusita atragerii PNL la guvernare va pune capat nesigurantei privind procesul de legiferare si supravietuirea Guvernului, care se vor bucura de o sustinere parlamentara confortabila. Desi va incerca sa relativizeze necesitatea acestui lucru, pentru a-si ascunde slabiciunile si a modera pretentiile liberale, PDL nu mai este in mod cert ceea ce a fost candva – uzura puterii isi spune cuvantul, iar „unitatea” portocaliilor, altadata proverbiala, a devenit istorie… Pilula amara va consta in cedarea din putere si posibilitatea reizbucnirii vechilor orgolii. Ramane insa de vazut daca liberalii vor accepta sa stea la Palatul Victoria pe scaunele pe care Traian Basescu va incerca sa-i aseze…