Avatarurile dreptei (II)

25/02/2010

PNL, in cautarea sagetii pierdute

Intr-un context global marcat de sechelele crizei economice mondiale, de a carei producere este responsabila dreapta neoliberala, cuvantul „liberal” pare a nu mai exercita fascinatia speculativa de altadata. Acest lucru se vede inclusiv la rudele mai sarace, de centru-dreapta, precum PNL, hotarate sa puna capat exceselor liberaliste care au condus la colapsul pietei, din care economia cu greu incearca sa isi revina.

Dupa mezalianta cu PSD si esecurile care i-au urmat, PNL pare decis sa-si asume costurile schimbarii la fata. In acest sens, prima conditie va fi de a se stabiliza, de a-si gasi echilibrul intern, dar si de a pune capat balansului in jurul centrului, cand in dreapta, cand in stanga. Daca in trecut, ultimul lucru a insemnat o anumita flexibilitate, care i-a adus unele avantaje electorale si de putere, in noile conditii balansul politic se poate transforma intr-o sursa de instabilitate. Prins intre stanga social-democrata si dreapta democrat-liberala, ambele cu pretentii spectrale de monopol, PNL va fi obligat sa-si reconsidere pozitia si sa aleaga, pentru a evita paguboasa pozitie de mijloc, care-l poate strivi.

Principalele concepte strategice care, cel mai probabil, ii vor impune redefinirea traiectoriei pe noul esichier politic par a fi cele de ideologizare, repozitionare, distantare, regrupare si relansare.

Premierul Emil Boc a acuzat PNL ca este „inghitit” de stanga. Pe de alta parte, noul presedinte PSD, Victor Ponta, a evidentiat cu claritate antinomiile ideologice care-l despart de PNL. In aceste conditii, renasterea PNL nu va putea veni decat din seva care i-a dat viata, respectiv din (re)intoarcerea la radacinile doctrinare si ideologice care i-au dat o identitate de dreapta inconfundabila: „Prin noi insine”. Recursul la o astfel de strategie este vital si de neocolit, este platforma pe care va trebui reconstruit un alt partid, un nou PNL, deoarece ideologizarea va fi una din putinele cai prin care va putea sa puna capat reprosurilor interne de derapaj spre stanga si sa-si recupereze electoratul traditional, capturat in prezent de PDL, dar si sa-si atraga noi simpatizanti si votanti. Nu in ultimul rand, aceasta poate reprezenta si una din modalitatile de contracarare a potentialelor migrari catre satelitul „progresistilor” lui Traian Basescu. Perioada de eclipsa ideologica s-a incheiat.

Prin program si proiecte politice, PNL va trebui sa se repozitioneze fara echivoc in partea dreapta a spectrului politic, acolo unde, ca geneza, istorie si misiune, ii este locul. In felul acesta (dar si printr-o munca sustinuta de lamurire), activul si electoratul PNL vor constientiza ca aliantele politice controversate au reprezentat doar o tactica electorala conjuncturala, iar nu strategia liberala, care a fost intotdeauna una de dreapta.

Oricat ar parea de ciudat, terapia crizei produse de dreapta va avea nevoie, o buna perioada de timp, tot de masuri de dreapta, chiar daca mai putin brutale („cui pe cui se scoate”), ceea ce poate oferi PNL posibilitatea sa isi probeze utilitatea publica (des invocata in ultima vreme). Pentru a putea juca cu sanse de castig o astfel de carte de „oportunitate”, PNL va trebui sa-si construiasca o alternativa viabila de guvernare. In acest sens, mai pledeaza insa si un alt argument. Exista pericolul ca, pe termen lung, prabusirea PDL (inevitabila, in urma acumularii si amplificarii de slabiciuni, printr-o intrebuintare abuziva a puterii) sa antreneze un efect de domino pentru intreaga dreapta. Chiar daca apartine aceluiasi spectru politic (gen proxim), PNL poate evita sa fie absorbit de siajul PDL printr-o diferentiere ideologica si politica adecvata (diferenta specifica), ca ancora prin care sa se prinda de realitatile noii etape..

Inevitabil, prin asumarea transanta a pozitiei de partid de dreapta, PNL va intra in coliziune ideologica si politica cu PSD. Acesta va trebui sa fie un cost asumat. PNL va trebui sa se distanteze de PSD, care, asa cum a subliniat presedintele liberal Crin Antonescu, este si va fi, pe termen lung, principalul sau adversar ideologic si doctrinar. Partizanismul nu va trebui insa sa se contrapuna bipartizanismului opozitiei, atunci cand este vorba de proiecte de interes national.

Pentru regruparea dreptei din opozitie, PNL va fi nevoit sa-si apropie conservatorii, care sunt de centru-dreapta, cu atat mai mult cu cat alianta acestora din urma cu social-democratii ameninta sa se rupa, dupa Congresul PSD. Constituirea in opozitie a unui pol de dreapta, liberali-conservatori, va fi un fapt firesc si benefic pentru democratie, deoarece va avea sansa de a functiona mai bine decat cele formate din culori politice situate la antipozi.

Reluarea „proiectului Johannis”, dar pe alte baze, ideologice, s-ar putea constitui intr-un avantaj, care, in functie de gradul de uzura al PDL (pe care exercitiul puterii il va accentua, in mod inevitabil), ar putea contribui la castigarea initiativei strategice, esentiala in accederea la putere.

Faptul ca PNL a precizat ca nu a urmarit si nici nu va urmari vreodata sa se transforme in partid stat, este un indiciu ca liberalii sunt dispusi la partajul puterii cu alte forte politice. Chiar daca tinta electorala propusa (30%) va fi greu de atins in conditiile unei dinamici accelerate a esichierului politic, obiectivele de titularizare ca lider al dreptei si de accedere la guvernare de pe aceasta pozitie par a fi realizabile (daca PNL nu va comite gafe compromitatoare in opozitie).

O problema spinoasa, care-si asteapta solutionarea la Congresul PNL, este cea a faliei interne (Antonescu-Tariceanu). Daca liberalii nu au invatat nimic din greselile grave ale social-democratilor, care i-au subminat integritatea, iar orgoliile personale si luptele interne pentru putere vor prevala in fata unitatii si intereselor de partid, atunci sansele unei relansari de succes a PNL vor fi amanate. 

Oricum, asteptarea strategica s-a sfarsit. Cel putin la varf, PNL constientizeaza acest lucru, atunci cand spune ca „Acum !” este momentul incordarii fortelor si lansarii sagetii liberale. Oare, apropiatul Congres PNL va reusi sa intinda propriul arc, precum Ulise, si sa redirectioneze sageata liberala spre in „SUS” ?

 

 

 


%d blogeri au apreciat: