Memorialul Muncii

29/04/2010

Urmarind ideile, initiativele si actiunile politice post-electorale ale tanarului lider social-democrat Victor Ponta, nu s-ar putea spune ca PSD nu a avut mana buna alegandu-l in fruntea sa. Se vede cu ochiul liber ca noul sef al social-democratilor, inovativ si determinat, incearca sa arda rapid etapele, pentru a face cat mai scurt drumul catre o statura politica pe masura anvergurii partidului pe care a fost mandatat sa-l conduca. Speram sa si reuseasca (in pofida unor balbe inerente inceputului, cum ar fi cea legata de comunicarea cu sindicatele), avand in vedere marile batalii politice care se prefigureaza.

Un fapt este insa cert si, deopotriva, ambivalent. Cei multi, saraci si cinstiti au castigat in noul presedinte al PSD un aparator puternic al drepturilor lor, in timp ce pentru puterea de dreapta acelasi lider al stangii social-democrate reprezinta un adversar redutabil. Victor Ponta a decis ca, de 1 Mai, sa arate pisica Guvernului Boc, prin organizarea de proteste in toata tara, prin care-i vor cere demisia, pentru ca, folosind un joc inteligent de cuvinte, „1 Mai Rau nu se poate”, si inlocuirea cu un alt guvern, „1 Mai Corect”.

Hotarand sa transforme ziua de 1 Mai dintr-una de sarbatoare intr-una de proteste, motivata de situatia economica grava, care face ca nimic sa nu fie de sarbatorit, PSD a adoptat, ca partid de opozitie, o strategie de raspuns corecta din punct de vedere politic. Adancirea crizei economice si sociale, reflectata sintetic prin scaderea dramatica a productiei si consumului si cresterea alarmanta a somajului si saraciei, a facut ca 1 Mai sa-si piarda semnificatia de sarbatoare a muncii, devenind, la propriu si la figurat, o zi trista de comemorare a Crizei Muncii.

Izvorata din dispretul „suveran” al guvernarii de dreapta fata de Munca, aceasta criza atipica este alimentata pe doua filiere ce par a se lua la intrecere: pe de o parte, reducerea drastica si continua a locurilor de munca, iar pe de alta parte, parvenirea prin coruptie si eludarea Muncii.

Intr-un plan mai larg, Criza Muncii ridica serioase semne de intrebare privind subrezenia temeliilor noului edificiu politic, economic si social pe care incercam sa il construim in ultimii douazeci de ani, incapacitatea acestuia de a asigura locuri de munca pentru toti membrii societatii.

Reamintind ca la origine 1 Mai a fost o zi de lupta, nu de sarbatoare, liderul social-democratilor pune in drepturile ei firesti aceasta zi, despre care spune ca nu apartine nici partidelor si nici sindicatelor, ci o considera ca fiind „ziua celor care traiesc din munca lor”, dupa cum, foarte inspirat, s-a exprimat. Daca ne gandim ca acest mesaj vine la scurt timp dupa ce presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, i-a dezavuat public pe „imbogatiti din politica”, cuvintele lui Victor Ponta par a avea un sens mult mai adanc, decat unul pur stilistic, de relevare a esentei doctrinare si ideologice a social-democratiei…


%d blogeri au apreciat: