Piata libera si boxul thailandez

04/10/2010

Pe vremea cand buchiseam carti si tratate de economie, un amic din bransa, stiind ca faceam destul de bine cu totul altceva, m-a intrebat la ce-mi va folosi un asemenea efort. La raspunsul meu ca vreau sa devin antreprenor, mi-a replicat ca nu am nevoie de asa ceva, pentru ca “logica profitului” nu se adapa din stiinta, “tehnica stoarcerii” acestuia (expresiile i-au apartinut) fiind una extrem de simpla, dar pe care, datorita felului meu de a fi, nu o voi putea aplica niciodata (ulterior am observat ca, intr-adevar, cei mai multi, dar si cei mai de succes intreprinzatori, nu aveau studii economice). Atunci nu am priceput ce a vrut sa spuna, dar astazi cred ca m-am apropiat, cel putin intuitiv, de o anumita intelegere, privind la apocalipsa economica din jurul nostru… In 1990, cand tarile din Est s-au deschis catre piata libera, nimeni nu se astepta ca, printre agentii „economically correct„, asupra acestora sa se napusteasca si adevarate haite de pradatori … Astazi stim foarte bine ca “libertatea” in cauza nu se referea la cea a pietei, ci la cea de a te deda jafului economic fara nicio opreliste. Aproape ca-ti vine sa razi, daca nu ar fi de plans, uitandu-ne la cauzele si efectele crizei mondiale, de naivitatea celebrei maxime neoliberale care spunea ca pentru piata cea mai buna regula este de a nu avea nicio regula (Jefferson spunea acest lucru, in care credea in mod sincer) ori a a faptului ca singura ingradire a pietei ar trebui sa vina numai din partea autocenzurii morale (Adam Smith), doar aceasta trebuind sa spuna falangelor bancar-corporatiste unde ar trebui sa se opreasca, din perspectiva binelui si a raului. Ar cam fi cazul sa iesim din mrejele acestui vis frumos, nimic de zis, transformat insa intr-un cosmar, pentru ca traim intr-o lume reala, nu intr-una ideala. Nu sunt adeptul simplificarilor vulgarizatoare, dar nici al indoctrinarii la nesfarsit cu ideologia neoliberala despre piata libera de orice reglementari, care seamana cu un fel de box thailandez, ceva periculos, dur, sangeros, mortal chiar (numit uneori si „street fighting„).  Cu atat mai mult cu cat aceiasi economisti incearca sa dea iar lectii, ca si cand usturoi nu au mancat, gura nici nu le miroase, carora le-as pune insa o singura intrebare: „Cat de libera poate fi o piata dominata de speculatori ?”. Sa cante la o alta masa…


%d blogeri au apreciat: