Talmaciri politice

Hotarat lucru, Mark Gitenstein este un sibilinic. Si cand afirm asa ceva, am in vedere ca atributul respectiv este apanajul inteligentei si, prin urmare, orice tip de mesaj care ar veni de la o asemenea sursa ar trebui privit cu atentie. Ambasadorul american ne-a obisnuit deja ca, in momente-cheie, sa arunce cate o piatra in apele tulburi ale politicii dambovitene, de fiecare data scufundatorii in abisurile politicii grabindu-se sa o aduca la suprafata. Nu ma voi arunca in invalmaseala, ci voi ramane pe mal si voi cauta sa ghicesc rostul acestei noi azvarlituri, urmarindu-i valurelele care incretesc suprafata apelor politice si incercand sa-i recompun traiectoria, de la origine la impact.

Declaratiile de azi ale lui Gitenstein vin intr-un moment politic de tensiune si asteptare, cu doar trei zile inaintea votarii motiunii de cenzura a Opozitiei impotriva Guvernului Boc, iar prima unda a acestora ne duce catre serviciile de informatii romane, despre care ambasadorul ne spune ca sunt profesioniste si apolitice. Trecand peste modalitatea unei astfel de cunoasteri, nu poti sa nu te intrebi daca marile scandaluri politice cu interceptari, urmariri si dosare comandate ale unor politicieni din Opozitie nu au fost cumva un vis urat. Si, desigur, privind spre apropiata motiune, nu poti sa nu reflectezi daca semnarea, acum, a unei polite in alb pentru un prezumat „apolitism” nu ar putea fi conexata cu un anumit rezultat asteptat, cat si la cum ar trebui interpretate temerile, puse pe seama unor economisti si investitori, fata de un alt fel de final al motiunii de cenzura. Daca acestor perceptii sensibile li se mai adauga si cea legata de declaratia, tot acum, potrivit careia subiectul achizitiei de avioane F-16 ar putea fi reluat in urmatoarele sase luni, nu ar fi greu de aflat, dupa oportunitate si sens, incotro bate echidistanta…

O a doua unda de propagare a declaratiilor, care atrage atentia, este cea catre Opozitie. Ca orice diplomat de meserie, ambasadorul Gitenstein foloseste o punte mobila, dand o sansa si alternativei Opozitiei, care, da, ar putea sa mearga, dar numai daca, atentie, va respecta cerintele FMI. Cu alte cuvinte, daca Opozitia ar veni la putere ar face bine sa continue, nici mai mult nici mai putin, programul Guvernului Boc, care nu este altceva, de la cap la coada, decat cel impus de catre FMI. Mai incape vreo indoiala din ce parte si in ce panze sufla un astfel de mesaj eminamente politic, ca nivel de decizie ?!

In fine, ultimul semnal asupra caruia ma voi opri este cel legat de votul din greseala al Camerei Deputatilor pe cele doua legi, de reducere cu 5% a TVA la alimente si de neimpozitare a pensiilor sub 2000 lei, care vine in contradictie flagranta cu politica de austeritate a Guvernului Boc. Mark Gitenstein relativizeaza eroarea, amintind de un precedent asemanator in senatul SUA, dar o si indeparteaza de posibilitatea promulgarii, sugerand in acelasi timp calea reintoarcerii legilor pentru a fi „rescrise pe de-a-ntregul„, asa cum s-a intamplat in exemplul evocat. Deh, probabil ca Excelenta Sa ii confunda pe pensionarii romani cu cei din filmul „RED- Retired Extremely Dangerous”/Greu de pensionat ! Ce bine ar fi fost…