Agenda politica a Sfintei Treimi PSD-PNL-PC

de Fragmentarium Politic, Ideas.ro/Reactie

Chiar daca firave, apar, in sfarsit, si primele semne bune ale anului 2011. Daca de Craciun si de Revelion multi romani nu au avut ce pune pe masa, fiind ingropati in biruri si taieri de salarii, pensii si ajutoare sociale de catre austeritatea excesiva si selectiva a carmuirii portocalii, iata ca de Ziua Sf. Ioan Botezatorul, Prooroc si Inaintemergator al Domnului, pare sa se fi pogorat asupra romanilor un duh de izbavire politica, sub forma Sfintei Treimi PSD-PNL-PC. Anuntul facut de liderul social-democrat Victor Ponta pe blogul sau despre iminenta constituire pe baze juridice a unei platforme comune pe termen lung, Agenda 2019, coagulate in jurul polilor democratici ai opozitiei, de stanga (PSD) si de dreapta (PNL-PC), reinvie speranta in inlaturarea strambatatii regimului neoliberalist si readucerea Romaniei pe fagasul bunului simt si corectitudinii sociale.

Indiferent de intinderea ei in timp (Crin Antonescu avanseaza si un alt reper, anul 2016) sau de ce vor spune tonomatele de presa ale lui Traian Basescu, alianta politica si electorala a opozitiei, ce urmeaza a se infaptui in maxim trei luni, va reprezenta fara indoiala o victorie asupra fundamentalismului ideologic, care nu a facut decat sa impiedice articularea unui raspuns coerent si cu sanse de reusita impotriva derapajelor nedemocratice ale puterii. Istoria a dovedit cu prisosinta ca in momente de criza, deosebirile ideologice trebuie sa faca loc apropierilor politice, pentru a putea depasi adversitati pe care numai unitatea le poate infrange (sunt insa si lectii edificatoare care tin de actualitate, cum ar fi modul in care mediul public a intins mana celui privat pentru iesirea din recesiune).

In al doilea rand, ar trebui spus ca alianta intre fortele de centru-stanga si cele de centru-dreapta ale opozitiei este o expresie fericita a politicii ca arta a compromisului, pe care o reitereaza ori de cate ori are prilejul presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, act politic care ar putea oferi, in acelasi timp, posibilitatea resuscitarii „Spiritului de la Snagov” (1995). In conditii de pluralism politic, inflexibilitatea, incremenirea pe pozitii ideologice este contraproductiva pentru interesele oricarui partid, dar mai ales pentru cele nationale, iar PSD si ACD (PNL-PC) au demonstrat ca prin dialog si cedari reciproce se pot evita sau depasi blocaje, ajungandu-se la armonizarea punctelor de vedere si castiguri pentru toate partile.

Cu siguranta, teama puterii ca forta nenascuta dar prevestita, aidoma magilor biblici (pentru a folosi aceeasi „proiectie”, dar in alt sens, dintr-un articol la care ma voi referi mai jos) ar putea aduce schimbarea va activa corul detractorilor si al ploilor de ocara la adresa noii aliante. Graba cu care se incearca revitalizarea eforturilor de animare perpetua a schismei si talibanismului de natura ideologica este semnificativa. A se vedea diversiunea lansata de insusi Basescu la TVR1, prin care a insinuat, intr-o forma teatral jucata, colaborarea lui Crin Antonescu cu fosta Securitate, catalogand drept „admirabila” alianta dintre PNL si PC, ca un pact al lui „Felix (Dan Voiculescu, n.n.) cu Porumbacu, Porumbelul (…) cu domnul Crin Antonescu”.

In aceeasi directie, dar intr-o maniera mai coroziva (deh, discipolii urmaresc intotdeauna sa-si depaseasca maestrul), tintesc si recentele digresiuni istorice ale lui Vladimir Tismaneanu, dar care se potrivesc ca nuca-n perete cu prezentul democrat al Romaniei, tara membra UE si NATO, atunci cand compara noua Alianta, pe care o defineste ca fiind a „Noii Drepte-Stangi”, cu un „samanism peronist”, citandu-l, neinspirat, pe generalul Juan Domingo Peron, fost presedinte argentinian (“Am doua maini, una dreapta si una stanga, pe care le folosesc dupa necesitati”). Spun in mod elegant „neinspirat” (nepotrivindu-se nici macar partidelor prezidentiale PDL si UNPR !), pentru ca este vorba de o fortare nepermisa a unui alt spatiu si a unui alt timp, care apartin lumii latino-americane, gradina din spate a SUA, potrivit doctrinei Monroe, dupa cum autoasumatul „bombardament” de sinonime aruncat fara nicio noima asupra aliantei PNL-PC si, in curand, a PSD, reflecta o tendentiozitate descalificanta pentru orice analiza care se doreste obiectiva (si care din pacate se poate extinde si asupra unor consideratii care pot fi pertinente, motiv pentru care un asemenea „stil” nu se mai poarta in analiza politica).

Revenind asupra Agendei propriu-zise, as observa ca obiectivele formulate ar trebui subsumate unui scop sintetic, reprezentativ pentru ceea ce se urmareste, iar denumirea aliantei sa fie exprimata printr-un concept sugestiv si usor de operationalizat. Deasemenea, posibilitatea asumarii raspunderii guvernului ar trebui reformulata in asa fel incat aceasta sa nu mai poata fi folosita ca un instrument politic pentru infaptuirea obiectivelor de partid. Acestea fiind zise, cred ca nu ne mai ramane decat sa-i adresam aliantei PSD-PNL-PC urarea marinareasca: „Vant bun din pupa !”.

2 Responses to Agenda politica a Sfintei Treimi PSD-PNL-PC

  1. […] something similar. In fact, the first mass murder, the indigenous population was decimated America. Even a new September 11 can direct the U.S. intelligence! Measures needed to keep control of the masses dissatisfied with the current crisis. Coupled with […]

    Apreciază

  2. […] Am o întrebare pentru pentru cine mai îmi acordă atenție și vrea să îmi răspundă: De ce este Traian Băsescu disperat? […]

    Apreciază

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: