Surpriza cu covorul rosu

In spectrul culorilor, portocaliul se afla intre rosu si galben. Pana la sedinta Parlamentului de investire a Guvernului Mihai Razvan Ungureanu, am crezut ca aceeasi dispunere o au si cele din spectrul politic, cu oranjul PDL flancat de culorile USL, caruia forfecele protestelor sociale si parlamentare parea sa-i fi taiat orice spatiu de manevra. Marturisesc insa ca dupa discursul lui Victor Ponta, care s-a grabit sa-i intinda covorul rosu noului premier, nu prea mai stiu cine este la mijloc, strategic vorbind, nu ideologic.

Nu vreau sa tin o lectie despre esoterismul cromatic, ci doar sa aduc in atentie cateva lucruri vizibile, care tin de avatarurile imaturitatii, leadereship si aliante politice, in stransa legatura cu iesirea neasteptata a lui Ponta din ceea ce percepeam a fi o strategie beton a Uniunii impotriva regimului Basescu.

Calificat drept ponderat si neutral, discursul presedintelui PSD pe marginea investirii Guvernului MRU a surprins pe toata lumea. Lipsa inflexibilitatii taioase si criticilor anti-sistem, cu care ne obisnuisem, ca intr-un concert pe doua voci si avansarea celor 15 conditii economice si sociale pentru sustinerea noului Executiv, din care au lipsit cererile de demisie a Presedintelui si pentru alegeri anticipate au reprezentat, de departe, evenimentul de prim-plan, ca turnura, care l-au eclipsat pe cel al functionarii masinii de vot, fata de care nimeni nu si-a facut in mod real sperante sau griji ca s-ar putea bloca.

Replica noului premier la avansul liderului social-democrat nu s-a lasat asteptata, a fost una de intampinare, cu mesaje care au facut apel la identitatea comuna de generatie, la “umplerea jumatatii goale” a Parlamentului, la “cooperare transpartinica” si la sprijinul PSD pentru “un guvern de lunga durata”. Urmarind dialogul celor doi “congenerationali”, dar si iritarea liberalilor, am avut impresia ca acesta s-a purtat pe deasupra USL si ca a semanat cu un troc, intinsul covorului rosu contra unui loc la masa verde.

Daca raspunsul la intrebarea cine a picat la mijloc din USL in toata aceasta poveste il stim deja, mai ramane sa vedem si cine va fi pe acelasi loc din PSD… Tiradele lui Ponta la adresa celor care au mers “prea departe” cu atacurile la adresa noilor ministri (clone, consilieri, second hand etc.) ne dau un indiciu, dar mai bine sa nu anticipam si sa fim cu ochii’n patru la cum va folosi MRU cei doi “piloni”, ANI si DNA, in “lupta anti-coruptie”. Sincer sa fiu, imi este teama ca dupa aceasta saptamana a smereniei, cum a numit-o Sever Voinescu, sa nu urmeze o lunga perioada a pacatului, cu tradari si vanatori de vrajitoare, cu cozi de topor si de matura digitale…

Pentru cine ar fi vrut sa le citeasca, semne ale surprizei de azi din Parlament au existat, miza acesteia parand a fi, intr-adevar, spargerea USL, prin contrapunerea celor doi co-presedinti. Prea s-a defocalizat, in ultimul timp, tirul Puterii de pe “imaturul” Ponta, care ar fi devenit brusc “calm” si de-cheguevarizat, intetindu-se asupra profesorului Crin Antonescu, prea batatoare la ochi a fost tentativa de consultari prezidentiale separate cu partidele din USL si cumintenia aceluiasi Ponta dupa discutiile de la Cotroceni, dupa cum in valva propagandistica in jurul desemnarii unui “consecvent” de dreapta si liberal “convins” se poate ghici dorinta provocarii uni anumit efect de domino in PNL… 

Nu vreau sa insinuez ca recitalul lui Ponta din Parlament ar reprezenta o defectiune in USL, sper ca piaza rea sa fi plecat odata cu Geoana din PSD, ar putea foarte bine ca in acest caz sa fie vorba de o tactica de lupta, care ar urma sa fie lamurita cu aliatii. Nu pot trece insa peste posibilitatea ca unii tineri pot dovedi pe langa uriasul capital de energie si o naivitate la fel de mare, care, coroborata si cu dorinta de a arde etapele, ii poate face usor manipulabili, cu atat mai mult cu cat, spre deosebire de seniori, care cunosc si binele si raul, juniorii din politica nu cunosc decat o parte a adevarului…

A-i face pe altii sa-ti faca treaba este un principiu binecunoscut de management, care in leadershipul politic se traduce prin tactica de a lovi adversarul cu parti din el insusi. Am vazut prea multe spete de acest fel de la alegerile din 2004 incoace, incat tactica respectiva sa nu fie incercata si la alegerile din 2012, mai ales ca ceea ce se intampla, acum, pe scena politica pare a fi premonitoriu: in timp ce lupii tineri din PDL s-au regrupat pentru a ataca in haita, cei din USL au inceput sa se maraie si par gata sa se sfasie intre ei… In gestionarea acestui tip de risc si prevenirea unei crize in Opozitie, doua intrebari sunt inevitabile. Face Ponta parte din acelasi plan cu Geoana? A vazut Ponta cocosul rosu al lui Basescu?