Urmarind agitatia preelectorala a UDMR, imbibata de santaj si supralicitare, in problema unei ipotetice facultati maghiare la UMF Targu Mures, ai fi inclinat sa crezi ca formatiunea si-a schimbat incarcatura semantica a literei “D” din acronim, alegand sa dea democratia pe dictat, desolidarizare sau discriminare, prin care sa tinteasca propriul Guvern, propria Coalitie si propriul Electorat. N-ar fi ceva nou in peisajul politic al ultimilor ani, cand chiar principalul partid al coalitiei de guvernare, PDL, a ales sa faca acelasi lucru.
Totusi, electoralismul, ca exces de zel, de care da dovada in aceste zile UDMR, se anunta a fi de rau augur nu numai pentru democratie, ci si pentru economia de piata. Intr-o lume a comunicarii, competenta lingvistica este intim legata de cea profesionala, iar ambele sunt, in egala masura, unelte ale economiei de piata.
Pe orice piata a muncii, nu criteriul limbii materne este determinant, ci cel al cotelor de circulatie ale limbilor vorbite pe piata respectiva. Tocmai acest criteriu al circulatiei lingvistice obliga piata educatiei sa se adapteze la piata muncii. In economia de piata, absorbtia fortei de munca nu poate fi conceputa in afara cotei de circulatie lingvistica, limba vorbita devenind un criteriu de piata, de acces sau de obstaculare.
Pe o piata a muncii in care cota de circulatie a limbii romane este covarsitor majoritara, pregatirea specialistilor exclusiv in oricare din limbile minoritare va fi profund discriminatorie privind egalitatea de sanse pe piata respectiva.
Cele mai dureroase, inumane chiar, si discriminatorii efecte vor fi pe termen lung: pregatind, in Romania si pentru piata medicala romaneasca, viitorii medici in limba maghiara, acestia vor fi nevoiti sa incalce juramantul lui Hipocrate, dupa absolvire, deoarece vor trata boli si vor salva vieti pe criterii etnice, pe cele ale pacientilor maghiari, da, pe cele ale celor romani, ba!