Puci prezidential cu referendum: Cum incearca Basescu si PDL sa rescrie manualul loviturilor de stat

Probabil ca niciodata sau de foarte mult timp sintagma “lovitura de stat” nu a fost invocata cu atata frecventa, cinism si lipsa de sens cum au facut-o presedintele suspendat Basescu si PDL intr-o singura luna, cea de campanie pentru referendumul de demitere, care se incheie peste cateva zile. „Baietii destepti” cu politichie portocalie au luat in brate aceste cuvinte oribile pentru orice democratie pentru a se culca si scula cu ele in gura in fiecare zi, racnindu-le din toti rarunchii, cu speranta ca doar-doar vor prosti pe unii sau infricosa pe altii.

Atunci cand vrea sa insele sau sa intimideze pe cineva diavolul devine un fel de personaj-orchestra, care sufla in toate trompetele, ciupeste toate corzile si bate toate tobele, pentru a crea iluzia de multime care concerteaza pe o melodie data sau, dupa caz, de vuiet de lupta, caruia nu i te poti opune. Numai cel care va rupe panza dinapoia careia se aud sunetele unei astfel de „reprezentatii” nu se va lasa inselat, pentru ca va descoperi un singur ins, jalnic de asudat si consumat de „virtuozitatile” unei asemenea inselatorii… Nu cred ca in politica, in general sau in cazul de fata, in special, sa fie altfel, poate cel care scrie si distribuie partiturile ori cei care le interpreteaza sa poarte alte nume, de presedinti, sefi de guvern,  de partid, ambasadori, ong-uri etc., dar scopul de inselare a opiniei publice este acelasi.

Nu stiu daca aceasta asociatie de idei am citit-o undeva sau daca este un rezultat subconstient, intuitiv, propriu tuturor oamenilor normali care simt o manarie necurata si care nu vor sa se lase amagiti, pentru ca este imposibil, oricate vraji a-i face, ca o perioada de opt ani de prezidentiat basist ori de patru ani de guvernare pedelista sa o comprimi atat de mult incat sa-i ascunzi abuzurile si ilegalitatile strigatoare la cer dupa cele de-abia doua luni de guvernare ale noului Guvern USL, care nici macar nu a avut timpul fizic necesar pentru auditarea situatiei economico-financiare lasate de Guvernele Boc si MRU, darmite sa repare toate stricaciunile si sa arate ce poate. Nicio orchestratie nu poate sterge din memoria sociala vaierele milioanelor de salariati, pensionari, mame, copii si batrani, din timpul administratiei basist-pedeliste, carora li s-au taiat salarii, pensii, ajutoare, medicamente, in timp ce banii erau transferati, fara de lege si fara de rusine, dinspre munca spre profiturile capitalului. Ar fi absolut stupefiant sa crezi, de pilda, ca Elena Udrea isi punea poponetul pe capace de WC de 15.000 de euro, asa cum au dezvaluit listele de achizitii de la ministerul turismului, din timpul fostei ministrese, si ca acei bani, care, cel mai probabil, nu reprezinta decat varful aisbergului jafului din banii publici, nu au umplut gentile Vuitton ale fostei prim-turiste portocalii a tarii.

Asa se face ca ecourile  unui pretins puci parlamentar, care l-ar fi suspendat in mod abuziv pe presedintele tarii, desi sanctiunea si procedura sunt constitutionale, iar aplicarea lor a urmat perfect Constitutia, in litera si spirit, au facut inconjurul lumii, punand pe jar lumea civilizata si facand imense deservicii de imagine tarii. Asa s-a ajuns ca dezinformarile si mesajele alarmist-extremiste, de intoxicare ale lui Basescu si PDL, care au iesit din matca realitatii politice din Romania dar si a normalitatii unei lupte electorale sau opozitii democratice, sa atraga reactii dure ale cancelariilor occidentale, de la Washington pana la Berlin si, nu in cele din urma, Bruxelles, unele dintre ele fiind normale si chiar asumate de catre premierul Victor Ponta, ca rezultat al unei comunicari guvernamentale defectuoase, desi ti-ar trebui o doza mare de agramatism in ale democratiei sau de tendentiozitate ca sa nu observi ceea ce este vizibil de la o posta, contradictia in termeni a unei expresii lingvistice, deoarece hotararile unui parlament liber ales, institutia blazon a democratiei si unica legiuitoare, nu provoaca puciuri, ci impune vointa celor care l-au ales si pe care-i reprezinta, poporul fiind titularul de drept si de fapt al puterii.

Din aceasta perspectiva, una din cerintele necutumiare ale Comisiei Europene, cea de legare a validarii referendumului de un prag de prezenta la vot, de cel putin 50% plus 1 din numarul alegatorilor inscrisi in liste, pare excesiva sau cel putin ciudata, cu posibile complicatii asupra democratiei insasi, in anumite circumstante, pe care, acum, doar le putem banui sau presupune, la o analiza mai atenta. Sper insa ca electoratul sa se mobilizeze si sa participe in proportie majoritara la referendum, prezenta la vot de la locale, de 56,39%, arata ca este posibil, cu o singura conditie…

Strategia de campanie pentru referendum a lui Basescu si a PDL ar putea fi asemuita cu o „furcuta”, ca paliere de desfasurare si ca dublu mesaj. Pe o ramura, Basescu cheama sus si tare la referendum, clamand cu o jucata intransigenta nonpartizana (sa-l creada cucii, ca romanii pe care i-a jupuit pana la oase, nu!) ca daca PDL-ul va proceda invers va intra in „coliziune directa” cu el, dar in acelasi timp se prezinta ca un alfa si omega al recastigarii „credibilitatii” Romaniei, scoaterii tarii din „izolare” si opririi „prabusirii” leului, ceea ce echivaleaza cu un indemn la boicot pentru camarila care viseaza la restabilirea establishmentului de dinaintea suspendarii. Pe cealalta, MRU si PDL joaca pe cartea caricaturizarii suspendarii si a descurajarii, mai mult sau mai putin voalate, a participarii la referendum, fiind de asteptat ca, dupa ce se vor convinge ca electoratul portocaliu a inteles mesajul, sa dea verde „libertatii” de constiinta (probabil, azi, din cate au lasat sa se inteleaga) privind participarea sau nu la referendum.

Ce s-ar putea intampla la referendum? Nu vreau sa acreditez nimic, as fi extrem de bucuros sa fiu infirmat de rezultatele care vor fi anuntate a doua zi dupa referendum, pe 30 iulie, pentru ca ne vom elibera cu totii de un cosmar, dar una din situatiile posibile si probabile ar fi ca referendumul sa fie invalidat ca urmare a lipsei de cvorum, a neprezentarii la urne a celor peste 9 milioane de alegatori, cati ar reprezenta jumatate plus unu din listele de alegatori. Cauzele ar putea fi multe, intre care sezonul vacantei estivale, in care se inregistreaza cea mai mare absenta de la locurile de domiciliu ale populatiei, ar putea juca un rol important. Dar cea mai importanta sursa a absenteismului ar fi boicotarea votului de catre electoratul PDL, al carui consemn tacit, chiar daca nu va fi recunoscut, l-au primit in campanie, iar daca din varful de participare de la alegerile locale, din 10 iunie, care, cu toata mobilizarea, greu ar putea fi atins in conditiile verii, vom scadea fie si numai o parte din electoratul prezumat a-i fi ramas fidel, intrunirea cvorumului ar putea fi pusa sub semnul intrebarii.

Dar, in conditiile invalidarii, s-ar putea inregistra si o alta situatie, de-a dreptul aiuritoare din punct de vedere al democratiei. Ultimele alegeri, din 2009, Basescu le-a castigat cu un avantaj minim, cu putin peste cele circa 5 milioane cati au reprezentat jumatatea, din cele 10 milioane care au participat la vot, cu vreo 70.000 de voturi in plus, daca ne aducem bine aminte. In 2012, la referendumul de demitere ar putea vota „DA” un numar mult mai mare decat cel din 2009, cat a votat pentru Basescu, sa zicem sase milioane, sapte milioane sau opt milioane, ceea ce ar putea reprezenta un procent covarsitor pentru demitere, care nu ar fi exclus sa atinga scoruri absolut surprinzatoare, de peste 80%, avand in vedere cum va vota electoratul de stanga, cel putin, pentru care nu exista o alta sansa de mai bine decat prin pensionarea sau trimiterea inapoi la vapoare a marinarului. Dar, in pofida unui vot covarsitor pentru demitere, si in valoare absoluta si in valoare relativa, fata de 2009, Basescu se va putea intoarce linistit la Cotroceni, situatie absolut stanjenitoare pentru democratie, pentru ca nu a fost cvorum!!!

In loc de concluzii. Cine a impus schimbarea regulii in timpul jocului, prin introducerea cvorumului la referendumul de demitere a presedintelui?! Onorata Comisie Europeana! Si, acum, sa revenim la definitia loviturii de stat, care, intr-o acceptiune nepretentioasa, de bun simt ar spune ca, in esenta, lovitura de stat are loc atunci cand vointei poporului sau reprezentantilor sai legali, constituiti in Parlament, singurul organ care ii impune vointa prin lege, i se substituie o vointa straina. Daca situatia descrisa, de invalidare a referendumului, se va adeveri, in conditiile de asimetrie neta a rezultatelor comparative, in defavoarea presedintelui suspendat Traian Basescu, pentru care numarul celor care se vor pronunta in 2012 pentru a i se retrage increderea si mandatul va fi mai mare decat cel al celor care i le-au incredintat in 2009, dar vointa electoratului va fi ignorata, fata democratiei occidentale, la a carei masa am fost invitati sa luam loc pe cel mai mic scaun, pe motiv ca nu am avea experienta democratica, va fi greu de spalat, pentru ca, iata, adevaratul puci va fi unul prezidential, comis cu cvorumul, cu voie de la Imparatie! Ce-i de facut?

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: