Dependenta justitiei de ea insasi este necesara, dar nu este suficienta. Dupa modelul controlului civil asupra fortei armate, si forta dreptului ar trebui pusa sub control parlamentar

12/11/2014

ZeV, justitia poate fi prezenta in discursul politic (o facea si Ceausescu) sau poate lipsi, nu stiu daca cineva poate impune o varianta sau alta si, pe fond, nici la ce ar folosi acest lucru. Acum, daca ar fi sa fim corecti si sa nu folosim standardul dublu, dupa cum ne convine, capitalismul se amesteca in justitie cel putin la fel de mult precum comunismul, deosebirea e ca despre atunci spunem ca nu era stat de drept, despre acum, ca este… Ma rog, alte vremuri, alte conventii! Si nu spun sa nu ne aliniem, atata timp cat avem o aliniere geopolitica. Numai ca jocul politic pe justitie care ne-a fost impus dupa 1989, cu separatia puterilor si toata noua teorie supralicitata a facut o manevra extrem de abila si de utila intereselor Occidentului, a decuplat justitia de la vointa nationala si a cuplat-o la o vointa straina. Dvs. chiar nu vedeti consecintele acestei manevre de schimbare a unicitatii puterii cu separatia puterilor? Sau, altfel spus, chiar credeti in mod absolut in separatia puterilor si in independenta justitiei? Separatie sau independenta de cine, de interesele unei puteri legitime sau ale unui popor? Chiar nu vedeti ce se intampla in alta parte, cu imigratii sau colonizari minoritare masive (scuze de contradictia minoritar-masiv, dar asa ceva se intampla!), cu miscarile rasiale minoritare si catre ce duc sau ce urmaresc unele mutatii din justitite, preluarea sub control a unor majoritati si popoare? Ceea ce am apreciat la Iohannis poate suna “antipartinic”, cum se spunea odata (spusa pe care Titulescu a moderat-o prin afirmatia ca lingusitorul este un dusman ascuns!), dar omul asta, chiar neamt fiind, nu a scos vointa electoratului din 2012 in afara legii, ci a refacut legatura dintre vointa populara si lege. Implicit, interpretez eu, a reafirmat unicitatea puterii si vointei populare cu sursa primara a legii si justitiei. De acord cu dependent pe care ati descris-o, dar nu este suficienta, ca orice control intern, care poate deveni de casta, cocolosind abuzurile. Cred ca legea si justitia trebuie reconectate la sursa primara de drept, la vointa populara, implicit la cea parlamentara. Ce-mi puteti spune despre parlament si despre suprematia vointei legiuitoare in regimul Basescu?!… Faptele pe justitie ale ultimilor zece ani ne dau o lectie juridica, respinsa numai de cei interesati ca adevarul sa ramana in umbra: in mainile politicii, justitia poate fi folosita ca o forta de represiune, in cele ale strainatatii, ca o forta de ocupatie. 

http://nastase.wordpress.com/2014/11/12/tezaurul-romaniei-de-la-moscova/


Agentii de influenta si grupurile de presiune: „Alegerile din 16 noiembrie sunt un litmus test”

12/11/2014

Un litmus test, aplicabil pentru aprobarea unui candidat, cum ar fi de pilda un judecator la Curtea Suprema a Statelor Unite, este discutabil pentru multi politicieni si experti. Unii sustin chiar ca hartia de turnesol politic submineaza corectitudinea sistemului judiciar.

In opinia mea, un litmus test, in alegerile prezidentiale, poate manipula procesul electoral sau poate determina atitudini, comportamente sau decizii post-electorale cel putin eronate.

Imaginati-va ca un candidat la functia de presedinte isi expune opiniile la o dezbatere publica intr-o anumita chestiune, de exemplu securitatea regionala, si ca ulterior este nevoit sa ia o masura contrara, impusa de evolutii neprevazute din teren. “S-a dezis, a facut declaratii mincinoase in campanie!”, vor sari imediat adversarii, ceea ce ar fi o speculatie a acestora si o presiune pentru presedinte, constrans sa ia o masura inadecvata.

Mai mult, imaginati-va ca alegatorii nu vor trece testul de turnesol de a alege candidatul vehiculat de catre grupurile de presiune, ce vor face acestea din urma, vor recurge la culpabilizari sau stigmatizari colective, in cel mai pur stil stalinist, desi sunt respinse de justitia oricarui stat de drept???!!!…

As fi foarte precaut cu ideea de litmus test pentru alegerile de duminica. Mai précis, as respinge-o ca pe orice metoda de manipulare sau de subminare a intentiilor de vot.


Statul de drept si alegerile prezidentiale 2014: Epoca fraudacilor-votaci multipli s-a incheiat

12/11/2014

Un sondaj CSCI da un scor de dominare de 70%-30% in dezbaterea Ponta-Iohannis, iar Liviu Dragnea anticipeaza o victorie certa, la o diferenta semnificativa. Primul are dreptate, la parerea celui de-al doilea mai reflectez. Dupa ce m-am fript de doua ori, in 2004 si in 2009, parca n-as vrea sa ma mai frig si a treia oara, asa ca suflu si in iaurt…

Chiar daca nu mai are parghiile de control asupra voturilor, s-a vazut clar ca votacii multipli diasporeni, fraudacii de serviciu ai lui Basescu, au ramas cu buza umflata, declaratiile pe propria raspundere fiind cea mai puternica bariera anti-frauda, nu trebuie ignorate inventivitatea si resursele dreptei de rasturnare a votului (resurse financiare, de sustinere vestica, de manipulare, diversiune etc.). Stiu, in marjele de putere si de speculatie, adevarul nu inseamna acelasi lucru cu dreptatea, insa sper ca de aceasta data statul de drept sa le faca coincidente, pe speta votului.

Imi vine in minte, acum, o posibila parafrazare a unui slogan celebru, poate si ca o compensatie de memorie apreciativa pentru fostul ministru de externe Corlatean, care nu s-a lasat santajat si nu a acceptat siluirea statului de drept, prin marirea, prin ordin de ministru, a numarului sectiilor de votare din strainatate (o alta posibila sursa de fraudare electorala), care ar fi contravenit legislatiei in vigoare. O adresez basistilor: Stop, voi n-ati votat cat ati furat!


%d blogeri au apreciat: