Presedintele, cu dreptul la CSM: Vizibilitate CSAT pentru procurorul general!

Presedintele Klaus Iohannis a declarat, azi, la sedinta CSM: „Din punct de vedere al consolidarii sistemului judiciar, opinez ca, in perspectiva regandirii si modernizarii arhitecturii institutionale a legilor sigurantei nationale si a legii CSAT, este util sa luam in discutie daca nu cumva intre membrii CSAT ar trebui sa se regaseasca si procurorul general, nu o persoana anume, ci institutia procurorului general”.

Ce ar trebui  sa avem in vedere, principial vorbind, la implementarea unei asemenea propuneri, care, neindoielnic, va consolida statul de drept?

In primul rand, termenul de magistrat are mai multe acceptiuni, dintre care numai una este in mod expres juridica, acoperitoare pentru procurori si judecatori. Nu ar fi cazul, deci, sa o amestecam cu celelalte acceptiuni, ceva mai largi, care pot ingloba orice functionar public superior, orice inalt demnitar al statului (inclusiv din domeniul judiciar). Daca nici semantica nu o face, noi cu atat mai putin.

In al doilea rand, statul nu se identifica, in mod reductionist, cu puterea executiva (administrativa), ci le incorporeaza, in mod egal si separat, pe toate cele trei, cunoscute. Fara indoiala, in actuala codificare constitutionala, care face din CSAT un organism executiv, procurorii si judecatorii nu au ce sa caute, cu atat mai mult cu cat „religia” statului de drept si democrat este independenta justitiei. Atrag atentia asupra celor doua caracteristici corelative, dreptul si democratia, din consacrarea constitutionala a statului roman (mai sunt si altele, dar cele doua ne intereseaza in mod special in discutie).

In al treilea rand, transformarea procurorilor in „avocati ai statului” ar introduce, dupa parerea mea, o asimetrizare etatista a raporturilor stat-cetatean, ceea ce o face discutabila. Mai degraba, initiativa de schimbare a status-rolului procurorului, ar putea merge pe ideea de „avocat al legii”. Cred insa ca statutul de magistrat este un progres, la care, prin urmare, nu ar trebui sa se renunte.

In fine, CSAT-ul se ocupa si de amenintarile pe care le reprezinta crima organizata, grupurile infractionale organizate, coruptia etc., care ar necesita si angrenarea responsabilitatilor juridice in compunere si in atributiuni. Evident, aici este o lacuna, care ar trebui inlaturata prin modificari constitutionale si legislative corespunzatoare.

Definirea CSAT-ului ar trebui, in opinia mea, sa consoneze cu definirea integrata sau integrativa a statului roman, asa cum se stipuleaza in art. 1 din Constitutie. Acest lucru ar permite reunirea conlucrativa in CSAT a varfurilor tuturor celor trei puteri ale statului (poate si o reunire consultativa, pe unele teme). In acesti termeni, in cadrul CSAT nu ar exista riscul de suprapozitionare sau de superputere intre cele trei puteri.

PS: Din acelasi motiv, poate pentru CSAT ar trebui studiate si variantele copresedintilor, presedintiei rotative sau presedintelui de sedinta, potrivit celor trei puteri, atributiunilor constitutionale sau ordinii de zi.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: