Damnatio memoriae?

09/05/2015

Cu voia autorilor: *Cred ca este primul sau printre putinele articole cu o alta ordine a autorilor. Independenta trebuie incurajata. * Greu de spus care o fi „Imperiul Raului”, mai ales cand Raul umbla sub acoperirea Binelui, dar si cand metafora iese din gura unui actor (Ronald Reagan), mereu in cautare de impresii artistice. * Asa-zisa apostazie a lui Aleksandr Iakovlev, grabnic confiscata de sovietologi, a fost de fapt o resursa de accelerare a Marii Schimbari, inceputa in 1991. Daca a lucrat impotriva lui Gorby, a lucrat pentru Putin. Azi, stim, gratie si unui politolog ca Vladimir Tismaneanu, ca cine are capacitatea de a se reinventa are si viitor – de fapt, reinventarea este o definitie a inteligentei politice. Mai greu cu cei care raman incremeniti in proiect. * Autocratia atribuita lui Putin tine de Ideea Conservatoare, care a apartinut nu numai tarismului, dar si Europei lui Metternich, cu tendinte de revenire in Europa de azi, incepand cu Marea Britanie, Germania si Franta, dupa criza crescanda a liberalismului, nu numai economica, ci si politica si electorala (victoria electorala absoluta, de joi, a conservatorilor britanici este mai mult decat premonitorie). Probabil si neoconii americani ii vor confirma, in 2016, pe conservatorii rusi. * Naruirea URSS a fost cea mai mare catastrofa geopolitica a secolului 20, nu ca regim politic, ci ca statalitate, cu rol de contrapondere, in echilibrul global. * Teoria „stratocratiei”, produsa de cei doi autori pe care ii citati, este de departe infirmata de politica uniformizarii si omogenizarii sociale, practicate de catre toate partidele comuniste. As spune ca stratocratia este specifica mai degraba capitalismului, si nu este un lucru rau, dupa ce am vazut cum deceniile comuniste de nivelare si negare a diferentei au distrus competitia si elitele. * „Democratia liberala” este la fel de tautologica precum „democratia populara”. * A propos de ziua de azi, de aniversare a 70 de ani de la victoria impotriva fascismului, aceasta damnatio memoriae a evenimentului mi se pare anormala. * Fapte bune!

http://www.contributors.ro/global-europa/urss-ca-mare-minciuna-eseu-de-marius-stan-%c8%99i-vladimir-tismaneanu/

Reclame

Juristii si societatea civila

09/05/2015

Unde sunt juristii de altă dată?” Ei, da, iata o intrebare buna, care ne trimite la cel putin doua stari diferite, dar nu fara legatura, la nostalgie si la epigonism. Lucrul bun dupa care tanjim nu l-am stricat, oare, cu mainile noastre?! Nu cumva autoritarismul paternalist basescianist si conformismul puber al clasei politice ar trebui sa deschida o discutie despre iesirea din copilaria capitalismului?

Nu cred ca nu avem juristi la fel de buni ca altadata, cred ca, acum, asupra lor se exercita mai multe tipuri de presiuni, in primul rand cea politica, care le dilueaza constiinta de corp profesional. In opinia mea, acest corp ar trebui sa se manifeste asociativ si apolitic, ca un ONG, cu o autoritate profesionala si o impartialitate desavarsite, ceea ce ar situa-o in randurile societatii civile. Deocamdata, locul elitei juridice in societatea civila are doar o eticheta, de rezervat, asteptand sa fie ocupat. Societatea civila a juristilor ar trebui sa reuneasca profesori universitari si cercetatori emeriti, specialisti de reputatie internationala, membri in instantele internationale, autori de manuale si de studii, fosti magistrati, deci care nu mai sunt activi in domeniu, care s-au bucurat de un inalt prestigiu de breasla si social etc.

Dupa parerea mea, maturitatea capitalismului in domeniul profesiei juridice ar putea capata o confirmare doar dupa ce se vor opera distinctii si se vor pune limite intre profesia de jurist si cea de politician. Pe cei care la aceasta idee vor ridica din spranceana ii voi intreba: cum reusesc sa impace impartialitatea juristului cu partizanatul politicianului, atunci cand cele doua profesii se intalnesc in aceeasi persoana? Conflictul dintre impartialitate si partizanat este un dat ireconciliabil si trebuie luat ca atare, nu e nevoie sa punem o instanta sa le arbitreze sau modereze, ne-am minti pe noi insine. Ceea ce insa putem face este sa il evitam.