D-ale toamnei politice: Vointa de putere a PNL

Cenusiul si zgribulirea cu care toamna ne-a invadat pe neasteptate par sa se fi instalat si in zona politica. Exceptand, bineinteles, neasteptatul. Marti, s-a dezbatut si s-a votat motiunea de cenzura a PNL, impotriva premierului Victor Ponta si guvernului PSD. A fost un eveniment plicticos, previzibil ca rezultat, care a etalat aceeasi vointa de putere a PNL, obsesiva dar lipsita de sanse, pentru a veni la guvernare. Nu pe baza unei alternative viabile la o proasta guvernare, niciuna nici alta nu exista, ci a unei contraimagini goale, pe care incearca sa o proiecteze asupra premierului si executivului de stanga. Anchilozat in falimentara filosofie politica a dreptei populare, fara un program economico-social sustenabil, fara un candidat de premier credibil si confruntat cu o guvernare PSD electorala, iesita din alegeri cu un scor categoric, PNL nu poate decat sa astepte urmatoarele alegeri, la termen sau anticipate.

Inaintea motiunii, cu o zi in urma, copresedintele PNL Alina Gorghiu a cerut liderilor partidelor care sustin guvernul Ponta sa aleaga intre „binele public” si „egoismul politic” de a ramane la putere, iar colega sa de partid, vicepresedintele Sulfina Barbu a intrat si mai mult pe taramul penibilului, afirmand ca aceleasi partide isi asuma „judecata poporului”. Pentru a reveni in realitate si a reimprospata unele memorii, nu de egoism este vorba, ci de responsabilitate, o valoare cu care se conjuga buna guvernare, incontestabila in cazul guvernului Ponta. Tara nu are nevoie de o criza politica artificiala, pe considerentele vointei de putere nemasurate si smecheriei de „imagine”, ale PNL, motionistii nu au gasit nici macar o critica fiabila la adresa guvernarii PSD. Pe de alta parte, fostul PDL, ascuns sub pulpana fuzionarii cu PNL, este cel care se afla sub sanctiunea sufragiului popular, pana la noi alegeri.

Dupa esecul de azi, motiunea de cenzura a devenit o functie consumata pentru vointa de putere liberala. Pentru a si-o hrani, va fi nevoie de altceva. Este putin probabil ca PNL sa mai riste o incercare, ultima, la care ar mai avea dreptul in sesiunea parlamentara de anul viitor. O motiune cazuta intr-un an electoral ar fi o cronica a unui esec electoral anuntat. Trimiterea premierului Ponta in judecata de catre DNA, de al carui/carei dosar penal Klaus Iohannis in mod gresit face caz, prin incalcarea prezumptiei de nevinovatie si prin posibilitatea de a influenta justitia, pe baza caruia/careia la fel de gresit s-a pus in miscare si motiunea de cenzura, ar putea fi acel „altceva”, pus la cale in secret, deci ilegal, care sa hraneasca o neostenita vointa de putere. Fara nicio indoiala, scopul nu mai scuza mijloacele, ci mijloacele sunt cele care distrug scopul. Chiar in ziua motiunii am observat o avalansa de suspendari din functie de catre CSM a unor procurori, trimisi in judecata de catre DNA, special parca pentru a ingrosa perceptia ca un trimis in judecata este in mod automat vinovat.

Este nesocotirea prezumptiei de nevinovatie unul dintre acele mijloace care distrug scopul justitiei, cel de a face dreptate? Poate ar trebui sa reflectam daca nu cumva opinia publica se confrunta cu incercarea, speculativa, desigur, de a-i fi pervertite perceptiile si logica, prin niste sofisme de genul „Daca cineva este trimis in judecata de catre DNA, este vinovat”, ”Daca cineva care este trimis in judecata este vinovat, toti care sunt trimisi in judecata sunt vinovati”, „Daca cineva care este trimis in judecata este suspendat din functie, toti cei care sunt trimisi in judecata trebuie suspendati” etc. Oare, ma intreb si intreb, ce este mai important, sa condamni toti suspectii, pentru a nu scapa niciun vinovat, ori sa nu condamni niciun suspect, pentru a nu condamna un nevinovat?

Esecul motiunii de cenzura a generat pentru opozitia de dreapta un nou orizont de asteptare. Teoretic, ar trebui sa se suprapuna cu cel al alegerilor la termen. Practic, ramane de vazut. Doua dintre variabilele noii ecuatii, a noului orizont de asteptare, mi se par cele mai provocatoare. Prima, rezultatul alegerilor din PSD, este prea mare graba si prea multa preformatare. Al doilea, revenirea lui Traian Basescu in politica, prin inscrierea in PMP, cand esichierul dreptei va deveni prea stramt pentru doi sefi, ca o teaca in care nu incap doua pumnale.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: