Un sfat pentru un coleg de idei

03/10/2015

ZeV, sunt corecte conexiunea cu „corectitudinea politica” si plasarea lui Isaiah Berlin in avangarda acestei dogmatici, dar nu stiu pe ce va bazati cand afirmati ca m-as adapa, ideologic vorbind, dintr-o apa statatoare si pe cale de secare… Daca asa vi s-a parut, aveti o dificultate de evaluare a proportiilor, dar am sa va spun un truc, pe care sa-l pastrati pentru Dvs. Pentru a evita monologul si a deschide posibilitatea unei comunicari, care poate ramane teoretica sau urmata practic, dar ceea ce conteaza este posibilitatea, identificati la preopinent un minimum de puncte de sprijin, pe care sau prin care sa va agatati ori sa va livrati mesajul.

https://nastase.wordpress.com/2015/10/03/din-arhiva-de-fotografii/


Un raspuns scurt: Procurorul este avocatul legii

03/10/2015

Cu voia autorului (v. link), un punct de vedere divergent.

Intr-un fel, este “eroizanta”, deci convenabila pentru interesul de grup profesional, ideea ca procurorul ar reprezenta societatea.

Societatea o reprezinta politicienii, in virtutea unui mandat electoral, mai la obiect spus Parlamentul, ca intreg, ca institutie, care este cea mai reprezentativa (nici macar un parlamentar nu poate spune ca reprezinta societatea, in ansamblu, ci doar un segment de populatie, din circumscriptia sa electorala) si Presedintele.

Procurorul nu este ales de catre populatie. Atunci, pe cine reprezinta procurorul?

Procurorul reprezinta legea, in litera si in caracterul imperativ de aplicare, am putea spune un administrator al aplicarii literei legii.

Spre deosebire de judecator, care este un administrator al dreptatii, ori un administrator al aplicarii spiritului legii. De aici si diferentele dintre o propunere de sentinta si o pronuntare de sentinta.

Procurorul nu este avocatul statului sau guvernului, dar este si trebuie sa fie avocatul legii. Spre deosebire de avocatul cetateanului.

Nu cred ca occidentul mai este un argument de autoritate sau de prestigiu, acolo legea nu mai reprezinta vointa poporului, ci a unor grupuri de interese, a unor interese minoritare.

Concluzia “demontarii” este mai mult decat optimista.

http://www.contributors.ro/administratie/justitieordine-publica/demitizarea-justitiei-ep-10-procurorii-sunt-agenti-sau-avocati-ai-statului/


Ideologia bipolara a libertatii naste monstri: Libertatea „negativa”

03/10/2015

Motto: Omul este deconditionat social si institutional doar in jungla. Dar atunci nu mai este om. (F. P.)

Cand politicienii incep sa filosofeze, aproape inevitabil esueaza in sofisme. Gandirea liberala a lui Isaiah Berlin, pe care o apreciez fara a o contrapune prin superlative altor ganditori ai domeniului, ar fi ezitat, cu siguranta, sa restrictioneze libertatea ideilor sub rezerva ca acestea au consecinte. De fapt, consecintionismul ideatic rapeste din libertatea ideilor, este o forma bipolara de ideologie a libertatii, una nelimitata pentru sine, alta cenzurata pentru celalalt.

Intr-adevar, desi nu sunt adeptul zoologizarii, zodiacul chinezesc m-ar putea contrazice, se poate admite si distinctia, pe langa multe altele, intre ganditori de tip „arici” si ganditori de tip „vulpe”. Fara nicio simpatie fata de vreuna din cele doua familii geno/ polito/tipce, as observa totusi ca nimeni nu a vazut vreodata vreun arici mancat de vulpe, dar ne putem imagina cum ar arata un bot de sireata imprudenta.

Libertatea „negativa” pe care a teoretizat-o Isaiah Berlin are un viciu de fond, deoarece ignora tocmai caracteristica fundamentala care face ca omul sa fie om, adica o fiinta conditionata social, intre care natiunea, statul, familia etc. sunt conditionari institutionale de la care nu se poate sustrage fara o sumedenie de riscuri care ii pun in pericol fiinta, familia, neamul etc. Este la Isaiah Berlin aceeasi idee, poate inconstienta, poate tendentioasa, care scoate individul in afara comunitatii, distrugand si individul, si comunitatea. Nu este nevoie de demonstratie, cea mai fierbinte confirmare este criza refugiatilor, din toate tarile din Orientul Mijlociu si din Africa de Nord, in care statele le-au fost distruse sau se incearca sa le fie distruse. Statul este singura institutie care le poate proteja cetatenilor sai vietile si caminele.

De acord cu Berlin privind indoiala in raport cu promisiunile sau ispitirile, nu numai utopice, dar si mincinoase, iar criteriul de distinctie si verificare ar fi faptele. Antidotul pluralismului, pe care il propune, de fapt un alt nume al diversitatii, pe care o vedem masacrata in numele „democratiei liberale”, poate fi operant numai daca individul este inradacinat intr-o realitate sociala data, conditionata institutional.

Cat priveste „protejarea diversitatii de pericolul uniformizarii violente a spatiului liber”, daca acest „spatiu liber” este populat de indivizi cu arme care sunt comercializate cu binecuvantarea statului, atunci „protejarea diversitatii” devine o ditiramba, iar statul, indirect, un autor moral al violentei civile (recentele asasinate de la Oregon reconfirma, din pacate, pentru a cata oara?).

http://www.contributors.ro/politica-doctrine/despre-isaiah-berlin-ideile-au-consecin%c8%9be/