Batalia Damascului: Unde se va duce bila neagra lovita de atentatele de la Ankara? Va fi Turcia piesa care sa inchida cercul? Bombardarea irakiana a convoiului lui Abu Bakr al-Baghdadi va apropia sfarsitul ISIS?

12/10/2015

Rusia va continua sa sustina aerian ofensiva terestra a trupelor guvernamentale siriene, dar nu va trimite trupe terestre ruse in Siria, a repetat, duminica, presedintele rus Vladimir Putin. Rusia, a mai subliniat liderul de la Kremlin, nu vrea sa se implice intr-un razboi interreligios in Siria. Un compromis echilibrat, cred, intre inactiune si interventie.

Limitarea interventiei ruse la suportul aerian va insemna ca infrangerea ISIS va reveni fortelor terestre siriene, in cooperare cu cele ale tarilor regionale. Strategii militari stiu ca un teritoriu nu poate fi considerat cucerit sau eliberat pana cand fortele terestre nu pun piciorul in el. Prin urmare, actul final al crizei din Siria va fi terestru si va apartine fortelor siriene si regiunii.

Exista doua cai prin care Siria poate fi curatata terestru de teroristi. Prima cale, care a constituit si obiectul unui mic incident diplomatic, se refera la „unificarea eforturilor” armatei siriene si ale armatei opozitiei moderate. Vladimir Putin a afirmat, saptamana trecuta, ca Francois Hollande i-a propus-o, dar informatia a fost negata din anturajul presedintelui francez. Balansul diplomatic obisnuit, dar samanta a fost aruncata.

Desi anevoioasa, ideea de coordonare politico-militara antiterorista intre putere si opozitie merita toata atentia. Exista deja precedentul cvartetului tunisian, recent laureat Nobel pentru Pace, care a organizat un lung si dificil dialog national intre islamisti si opozantii lor, obligandu-i sa ajunga la o intelegere pentru scoaterea Tunisiei de sub pericolele paraliziei institutionale si razboiului civil.

Trebuie sa existe si in Siria un sindicat istoric, un patronat, o liga a drepturilor omului, un ordin al avocatilor, pe structura cvartetului tunisian, ori alte organizatii laice si/sau religioase care sa uneasca natiunea siriana in jurul obiectivelor de stabilizare a tarii si de creare a conditiilor pentru un compromis politic rational.

Punctul de plecare ar trebui sa fie recunoasterea a doua probleme fundamentale, asupra carora vor trebui tintite si solutiile. Una din aceste probleme ar fi constientizarea exacerbarii artificiale a instrainarii etnice si nationale a poporului sirian. Sirienii sunt un singur popor, o singura natiune, doar unitatea ii va face puternici si ii va inalta. Apropierea va trebui sa ia locul instrainarii.

Cealalta problema este recunoasterea ca diferentele religioase sunt instrumentate, la fel de artificial, impotriva unitatii sirienilor. Marile puteri sunt mozaicuri etnice si religioase mult mai complicate decat in Siria. SUA sunt cel mai elocvent exemplu, dar nu permit exacerbarea celor doua probleme cu care este presata Siria. Acceptarea diferentelor religioase tine de democratie. De aici va porni si sansa democratei siriene.

O a doua cale de curatare a Siriei de teroristi o reprezinta atragerea Turciei, care continua sa fie piesa lipsa in dispozitivul terestru regional anti-ISIS, alaturi de coalitia de la Baghdad, ruso-regionala. Obstacolul il reprezinta nationalismul regimului Erdogan, care-l pune in conflict cu kurzii aflati pe teritoriile turc, sirian si irakian si cu statele respective. Avioanele si sistemele de rachete ruse si siriene, de care Turcia se plange ca este hartuita, au drept tinte obiective si miscari teroriste din zona granitei turco-siriene, intens tranzitata de militanti ISIS. Ori, ostilitatea Ankarei fata de Moscova si Damasc limiteaza operatiunile militare anti-ISIS in zona frontaliera, facand foarte probabile si incidente transfrontaliere involuntare.

Masacrul efectuat sambata de ISIS la Ankara ar putea sa provoace declicul asteptat in politica lui Erdogan. Incoltit de acuzatiile ca alimenteaza nationalismul, scriitorul Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel pentru Literatura, este una din puternicile voci acuzatoare, si sub presiunile demonstratiilor pro-kurde de la Ankara si de la Paris, care au scandat impotriva „politicii de razboi” a lui Erdogan si i-au asociat partidul AKP (Partidul Justitiei si al Dezvoltarii) cu Statul Islamic, presedintele turc ar putea sa fie nevoit sa consimta ca Turcia sa inchida cercul.

Dupa cum s-a vazut, duminica, bila neagra lovita de catre atentatele ISIS de la Ankara a dus la… Baghdad. In timp ce se indrepta spre Karbala, in vestul tarii, in apropiere de granita cu Siria, pentru a participa la o intalnire cu comandantii gruparilor militare, convoiul liderului ISIS a fost bombardat nimicitor de catre aviata irakiana. Abu Bakr al-Baghdadi a fugit, nu se stie in ce stare, preluat de o masina. Ulterior, luni, guvernul irakian, adus probabil la ordine, cum s-a intamplat si cu guvernul afgan dupa atacul american asupra spitalului Medici fara Frontiere, a declarat ca liderul ISIS nu s-ar fi aflat in convoi si ca bombardamentul ar fi fost efectuat de aviatia rusa. Numai ca, ieri, la scurt timp dupa bombardament, surse ISIS au confirmat implicit dezastrul, evocand chiar posibilitatea ca al-Baghdadi sa devina „martir”, adica sa moara, ceea ce s-ar putea intampla numai de pe urma unor rani capatate in ambuscada aeriana in care a fost prins.

Bombardarea irakiana a convoiului lui Abu Bakr al-Baghdadi va apropia, fara indoiala, sfarsitul ISIS. Deja multi comandanti ai gruparilor militare au fost ucisi in atacul aerian. În cursul aceleiași zile, ISIS a executat aprox. 60 din membrii săi, întrucât existau rapoarte care sugerau că militanții sunt într-o stare de panică și teroare după tirurile de artilerie grea ale forțelelor de securitate irakiene. Cand vor fi lichidate toate gruparile ISIS este inca greu de apreciat, dar indiciile de pana acum arata ca in sfarsitul ISIS teroarea psihologica si fanatizarea sunt letale pentru luptatorii de rand, in timp ce capii principali dispar si se pun la adapost.


Noua verticala a PSD: Spre exces de putere?

12/10/2015

Motto: Democratia nu este cultul lui unus, ci al lui multum

Experimentul intern de ieri, de alegere a presedintelui PSD prin vot universal, a fost un dublu succes, si pentru experimentul ca atare, si pentru candidatul unic. Preocuparea de a extinde democratia electorala directa este veche, faptul ca dupa francezi si israelieni au experimentat-o si romanii este salutar, cu atat mai mult cu cat a avut loc in cadrul stangii si al celui mai mare partid de pe esichierul romanesc.

Am apreciat mesajele celorlalti lideri ai PSD, in exercitiu pana la Congresul de duminica, de legitimare, de unitate, de un nou inceput sau de continuitate, dupa cum a perceput fiecare alegerile si viitorul. Dar am gustat, marturisesc vinovat, si ironia fostului presedinte Traian Basescu: „Dacă Dragnea pierde alegerile în PSD, suntem pierduți și noi!”

Felicitarilor si urarilor de succes, firesti, pe care le transmit lui Liviu, le adaug si cateva observatii critice. Prima si cea mai mare ar fi alegerile „fulger”, cu un singur candidat, ceea ce nu sprijina foarte mult ideile de scrutinuri preliminare si de alegeri directe.

O a doua ar fi decalajul de legitimitate in cadrul noii echipe de lideri a PSD, alegerea presedintelui prin vot direct, a celorlalti lideri prin vot reprezentativ. Cred ca alegerile interne ar fi putut avea pe liste si vicepresedintii, ceea ce ar fi imbinat mai bine principiile direct si teritorial.

Consecintele, cel putin ca posibilitate, celor doua proceduri, pe care le-as numi unilaterale sau minimaliste, pot reprezenta premise pentru un exces de putere, la care cred ca s-au gandit si voci autorizate de varsta si de experienta, atunci cand au facut o anumita evocare din istoria recenta.

In ceea ce ma priveste, nu stiu daca prudenta, de a sufla chiar si in iaurt, este mama intelepciunii, cum se spune, dar nu pot sa nu observ ca Liviu Dragnea a adoptat aceeasi maniera „fulger” si in initiativa legislativa privind „defaimarea sociala”. Daca, tot teoretic vorbind, parghia procedurala a diferentelor de alegeri poate favoriza un stil autoritar, orice lider incomod putand fi indepartat, cea legislativa poate fi folosita pentru sanctionarea oricarui adversar din afara partidului.

In fine, a trona pe mostenirea unui om indepartand omul nu mi se pare in regula. Victor Ponta ramane in istoria PSD si a Romaniei ca un sef de partid si de guvern notabil, chiar nu cred ca altcineva ar fi putut face mai mult, in niste conditii istorice date, limitate intern si extern. Lozinca „revenirii” pe stanga mi s-a parut retorica. Oricum, speculativa prin incercarea de a induce perceptia ca „alunecarea” lui Ponta spre dreapta ar fi fost nu o tactica, ci o strategie. Nicio clipa fostul presedinte PSD nu a incetat sa fie autentic de stanga, acest lucru se vede in cat de speriati sunt cei care vor sa-l scoata din viata politica, foarte probabil sa fi vazut, poate fara sa se fi inselat, un „Tsipras”.

Deh, astea sunt temerile mele, sa dea Domnu’ sa nu se adevereasca, daca le-am facut cunoscute am facut-o dintr-un neastampar spiritual, perfectionist. Imi amintesc, pentru a mai arunca si eu o ironie, ca imediat dupa 1989 circula o gluma tachinatoare fata de cei care reuseau mai greu sa se adapteze la noile vremuri: „Vezi ca ti se vad chilotii rosii!”. Stiu eu, daca unui fost membru PDL nu i s-ar putea aplica parafrazarea ca i se vad dedesubturile portocalii?! (Ma linistesc, totusi, stiind ca Traian Basescu are o agreabila chelie!).


Dupa proba privind relatia SUA-ISIS: Va pleca Obama de la Casa Alba?

12/10/2015

Libera exprimare nu poate impune sau schimba decizii, dar poate spune totul.

Iata ce aflam la http://www.flux24.ro/video-exploziv-sua-sprijina-isis-sustine-un-reprezentant-al-chatham-house/:

“Hayder Al-Khoei, membru al Programului Orientul Mijlociu și Africa de Nord al Chatham House, a dat publicității două înregistrări video pe contul său de twitter, susţinând că acestea indică că ISIS este susținut de Statele Unite ale Americii și că teroriștii ar primi arme și alimente de la americani.

Înregistrările ar fi fost făcute în Irak, în zona unei rafinării, care în prezent este ocupată de ISIS. Acolo ar fi fost paraşutate ajutoare pentru ISIS de către americani, susţine Al Khoei. Autencitatea înregistrărilor lor nu poate fi verificată din surse independente. Chatham House este un organism independent,un tkink tkank, al Royal Institute of International Affairs din Londra.

Înregistrarea, făcută în urmă cu câteva zile, indică un bărbat vorbind în arabă care arată mai multe produse parașutate în zona rafinăriei Baiji. Acesta spune că americanii ar fi livrat arme și hrană către cei din ISIS care ar fi ocupat zona rafinăriei. Din a doua înregistrarea se înțelege că trupele irakiene ar fi intervenit și ar fi reușit să oprească transferul armelor și alimentelor către terorişti.”

Banuieli si franturi de alte probe materiale (McCain în poză cu liderii ISIS, Al-Nusra) circula mai demult. Ipoteza ca ISIS este sprijinita de SUA a tot fost murmurata. Daca cele afirmate de Khoei si sustinute cu video-ul dat publicitatii se vor confirma si din alte surse, murmurul va deveni vuiet. Nu al statelor, care sunt prea lase si servile, ci al organizatiilor neguvernamentale si al societatii civile, cu al caror crez am si inceput. Va pleca Obama de la Casa Alba? Nixon a facut-o pentru infinit mai putin. Desi, atunci, nu exista „corectitudinea politica”.