Comparativ cu cele doua totalitarisme ale secolului douazeci, nici secolul douazeci si unu nu pare a fi mai prejos, dupa cate s-au intamplat incepand din 2001-2003. Parca la concurenta cu secolul trecut, noul secol vine din urma cu o ideologie atroce, a salbaticiei la propriu, a jihadismului islamic terorist.
Dictatura terorismului, care prin mijlocirea unor lovituri de stat “primavaratice” si revolutii ‘colorate” se vrea o ordine unipolara, are deja semnele unei glaciatii ideologice. Caracteristica acestei noi glaciatii ideologice pare a fi o mutatie genetica, care reuneste caracteristici ale celor doua glaciatii ideologice ale secolului douazeci, nazismul si comunismul.
Niciodata, parca, efectele de dupa 2001 si din 2015, cu atacuri teroriste de anvergura, razboaie preventive si migratii/stramutari masive de populatii, nu au semanat atat de semnificativ cu cele care au urmat dupa 1917 si dupa 1933, anii de cand au inceput ascensiunile comunismului si nazismului.
Ceva deosebit exista totusi in noua glaciatie ideologica, al carei epicentru pare a fi islamul. Lideri islamici au atras atentia ca islamul propovaduit in unele lacasuri de cult contine elemente ale unei religii necunoscute, straine de islam. Avertizarea ar trebui retinuta si cercetata.
Olivier Roy, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în cercetarea islamului, pare si el sa confirme, intr-un lung articol in Le Monde, o intricatie exogena in islam, cand afirma ca “avem de-a face cu o islamizare a radicalismului şi nu cu o radicalizare a Islamului”.
Dar Roy se refera doar la societatea franceza, ori, din cate observam pe viu, islamizarea radicalizarii este mult mai ampla, cuprinzand zone geopolitice extinse in lumile araba si nord-africana. Deci ideologia, agentii si situatiile de radicalizare de acolo vin, acolo ar trebui cautate.
Armatele de ideologi si politologi, pana acum relativ oarbe si mute in fata genezei si sustinerilor fenomenului, de acolo ar trebui sa inceapa, din zonele de origine si de propagare, pornind, fireste, de la expresia sa formala si acuta, bubonica, Statul Islamic.
Nu neaparat de acolo ar trebui sa vina si conceptul. In istoria ideilor, sediul teoretizarii “conflictului civilizatiilor” nu este o necunoscuta. Ceea ce se intampla in lumea islamica si se revarsa asupra intregii lumi pare mai degraba sa fie sediul unui inceput de operationalizare. Ideea de faza operationala a conflictualizarii civilizatiilor este sustinuta de manifestele scopuri geopolitice si legaturi cu finanta si media internationale.
Noul regim politic totalitar, terorismul institutionalizat, il aflam in nuce in Statul Islamic. Este un regim totalitar incipient, care incearca sa imite statul. Insa ceea ce acum vedem in mic ne prefigureaza ce ni se pregateste in mare, ne da o idée despre un viitor la scara extinsa si efectiv statalizata.
Din faptul ca isi azvarle semintele in toate partile si in toate neamurile nu putem deduce decat ca noul totalitarism se imagineaza global. Insa nu am reusit, inca, nu stiu daca din indiferenta sau neputinta, dar este ingrijorator, sa surprindem, intr-un format explicativ, devenirea sistemica a noului tip de totalitarism.
Desi semintele sale pestrite, cu brun si rosu, sunt la vedere. Desi observam cum din ele incoltesc nazismul si comunismul, prin instrumentarea rasismului si uzitarea teoriei revolutiei violente. Desi stau marturii explozia anticrestinismului, reactivarea si acutizarea antisemitismului, loviturile de stat ale maidanelor.
Teroarea globala pe care o raspandesc Statul Islamic si celelalte grupari teroriste aduc in atentie si alte probleme. Exista nuclee si retele globale ale terorismului. Exista un creier global al terorismului. Vedem cum teroarea, mijlocul principal, creeaza campuri de compensare si bule de influenta.
Cum contracaram amenintarile terorismului si tentatiile acestuia spre globalitate si sistemicitate? Probabil, prin recursul la doctrina verificata a ingradirii, din anii ingradirii comunismului.
Dar, in noile conditii, ale deschiderilor globale ale societatilor, este posibila si necesara si o alta doctrina, a purificarii antiteroriste. Sa memoram idéea purificarii antiteroriste. Solidaritatea globala o poate duce pana la capat.
Punand in mana umanitatii un concept sistemic privind totalitarismul terorismului, o vom intari cu aceiasi forta cu care a invins totalitarismele nazist si comunist.
Publicat de fragmentariumpolitic 
Fragmentarium Politic 