Normalitatea socio-economica: Echilibrul intre munca si capital

Fara indoiala, normalitatea saracului nu se va identifica vreodata cu normalitatea bogatului. Aceasta dihotomie, de partizanate ireconciliabile, a sfasiat istoric societatile, impunand normalitatea bogatului in capitalism si pe cea a saracului in comunism. Cauzele pentru care niciuna din cele doua tipuri de normalitate nu s-a bucurat de stabilitate au fost preturile lor inacceptabile. Exploatarea, in primul caz, si demotivarea, in cel de-al doilea, au fost urmarile directe ale lipsirii de suport material a libertatii politice si, respectiv, de suport politic a competitiei economice.

Paradigma ca nu este normal sa fii sarac, dar este normal sa fii bogat nu reprezinta insa nici pe departe o condamnare vesnica la o contradictie antagonista intre munca si capital, asa cum s-au manifestat in capitalism si in comunism. Nu exista nicio eroare in a vorbi despre munca si capital in comunism, care de facto a fost un capitalism monopolist de stat. Prin refacerea legaturilor naturale dintre materialitate si spiritualitate, care au fost rupte atat in capitalism cat si in comunism, ceea ce a permis exacerbarea monstruoasa a materialismului si a tot ceea ce il insotesc, egoismul, individualismul, lacomia, relatiile dintre munca si capital pot fi conciliate pe taramul echilibrului socio-economic, care este adevarata stare de normalitate a unei societati.

Este sarcina politicii sa realizeze echilibrul socio-economic dintre munca si capital, prin atenuarea asimetriei prapastioase care le desparte. Normalitatea si normalizarea starii de echilibru socio-economic, esentializata si de enuntul conceptual, se pare uitat, privind economia sociala de piata, ar reaseza relatiile dintre munca si capital pe alte baze, de deosebire, cel mult de opozitie, ca expresie naturala sau democratica a diversitati, dar nu antagonice, care duce la instabilitate, prin catastrofe in natura sau revolutii in societate. Scopul unui alt mod de a face politica, care se anunta promitator prin faptul ca a inceput sa fie invocat tot mai mult in ultimul timp, ceea ce arata constientizarea de catre clasa politica a necesitatii unei schimbari fundamentale in societatea romaneasca, trebuie sa fie transformarea partizanatelor ireconciliabile in armonie a diversitatii.

Moderarea asimetriei socio-economice, pentru pastrarea ei intre limite decente, care sa dea o sansa demnitatii pentru cat mai multi oameni, ar fi in continuare insuficienta daca si in viitor s-ar rezuma doar la accesul la proprietate sau drepturile omului, inscrise de regula in toate constitutiile. Este nevoie de masuri politice, legislative si guvernamentale structurale concrete si hotarate, pe termen lung, de un nou tip de abordare, o noua viziune si o noua strategie, care sa se refere in primul rand la un concept global, pe care indeobste il denumim cale sau alternativa de dezvoltare, din care vor decurge ulterior conceptele sectoriale.

Va fi nevoie de ceva mult mai mult, de accesul la locuri de munca, intr-o oferta diversificata, ceea ce vor insemna dezvoltarea sectoarelor economice de care depinde economia oricarei tari, abandonarea statutului de tara de tip colonie, ale carei resurse iau drumul metropolei, depasirea stadiului de tara cu piata doar de desfacere si de consumatori, nu si de producatori, de tara ingrijorator de apropiata de profiluri mono-ocupationale, de bodyguarzi si de vanzatoare, desi si aceste ocupatii sunt necesare, dar nu si suficiente pentru a avea o economie moderna si prospera.

Va fi nevoie de o noua politica sociala, de acces la salarii si pensii motivationale pe intreaga verticala sociala, de recompensare a abilitatilor, contributiilor, responsabilitatilor si intregii activitati sociale, comparabile cu cele pentru care milioane de romani au ales sa munceasca in afara tarii lor. Prin lansarea unor programe economice de anvergura, de reconstituire a economiei nationale si de accelerare a dezvoltarii economico-sociale, in vederea recuperarii unor ramaneri in urma sau stagnari din ultimii 25 de ani, Romania va avea nevoie de toti cetatenii ei si de reintoarcere acasa a celor plecati, motiv pentru care standardul veniturilor va trebui sa devina progresiv atractiv.

Fara indoiala, Romania va avea nevoie si de un nou sistem politic. In ultimii ani, marcati de crize economice, de securitate, de criza migrantilor, dar si de crize ale unor sisteme politice si modele economice, s-au prabusit multe mituri si stereotipuri ale ordinei capitaliste. Este vorba, in primul rand, de infirmarea vechilor teze ideologice privitoare la asa-zisa “imuabilitate a capitalismului”, in speta a modelului liberal, mitologizat ca “sfarsit al istoriei”, pe motiv ca o fi el imperfect dar “altul mai bun nu exista sau nu se cunoaste”, si a asa-zisei “corectitudini politice”, de universalizare a monoideologiei intereselor unilaterale ale unei natiuni care ar fi asa-zisa “unica natiune indispensabila” si “exceptionala”.

Din observarea functionarii sistemelor politice au aparut si intrebari noi. Este “incorecta” sau “otomana” observatia presedintelui turc, bulversanta pentru avocatii corectitudinii politice occidentale, ca ceea ce serveste interesul national este corect politic? Unde este greseala din sistemul putere-opozitie, care face posibila angrenarea opozitiei de catre forte ostile externe in lovituri de stat si in razboaie civile, ruinatoare pentru propriul popor si pentru propria tara?

La ce serveste bipartizanismul american, care in cele mai multe domenii functioneaza ca un partid unic? Cat de retrograd sau de nedemocrat este monopartidismul chinez, care i-a dat fiecarui chinez bolul de orez pe care nimeni inainte nu a putut sa o faca, dar si care a dus tara pe locul de vicecampioana economica a lumii, fiind o chestiune de timp si de consecventa ocuparea pozitiei en titre? Cat si pentru cine este dezavuabil modelul rus, care a renascut tara din propria cenusa, refacandu-i independenta, suveranitatea si statura de putere mondiala, pentru care se bucura de o covarsitoare sustinere din partea poporului rus?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: