Cokctail-ul Guvernare: Politica si Tehnocratie

20/02/2016

Ma tem ca in campania electorala, poate si dupa alegeri, partidele se vor grabi sa arunce la cos ideea de guvernare tehnocrata, fara sa vada jumatatea plina a paharului. Un tehnocrat este un specialist al domeniului, un cunoscator profund si un aplicant neabatut al celor mai bune metode si tehnici posibile de maximizare a scopului unei organizatii sau profitului unei activitati.

Dar pe cat de eficienti sunt tehnocratii pe o secventa de realitate sau pe o parte din intreg, pe atat sunt de tributari in materie de viziune asupra ansamblului si de corelare a partilor intregului. Pentru ca nu este treaba tehnocratiei. Politica este cea care este chemata sa aiba viziunea ansamblului, sa gestioneze corelatiile si integrarea partilor intregului.

Aici intervine cealalta jumatate a paharului, pe care politica trebuie sa o umple. Fata de maximizarea tehnocrata, politica este interesata si de inchiderea cercului, prin distribuire si redistribuire, de intoarcere a unei parti a profitului la cei care l-au produs, pentru reproducerea muncii si, prin aceasta, pentru armonizarea muncii si capitalului.

Prin urmare, o guvernare nu trebuie sa fie exclusiva, ci inclusiva, simultan politica si tehnocrata. Fostul premier Victor Ponta avea dreptate cand spunea, la un moment dat, ca si el este un tehnocrat, prin preocuparea fata de maximizarea cresterii economice, dar era si un politician, care modera criteriile tehnice cu criterii sociale, pentru o buna guvernare.

De tehnocratie este nevoie si in functia de sef al statului. Atributele de reprezentare internationala, de politica externa si de securitate ale presedintelui fac necesare cunostinte si abilitati care sa-i permita miscarea cu usurinta in aceste domenii. Pe baza lor, putem face o comparatie intre Iohannis si Basescu, dar putem afla si profilul prezidential ideal. Concluziv spus, in conducerea societatii e nevoie de un cokctail de politica si tehnocratie.


Deasupra tuturor: Marea Britanie a obtinut un statut special in Uniunea Europeana

20/02/2016

Aproape de miezul noptii de vineri, agentiile internationale de presa preluau frenetic stirea Bruxelles-ului despre rezultatul negocierilor in criza Brexit. „Acord obținut”, a anuntat Donald Tusk, președintele Consiliului European, pe Twitter. Cei 28 de lideri europeni au ajuns la un acord pentru a menține Marea Britanie în UE.

David Cameron a declarat ca acordul cu UE ii va da Regatului Unit un „statut special”. „Am negociat un plan cu liderii europeni care ii va da Regatului Unit un statut special in UE. Voi recomanda, maine, planul cabinetului de ministri”, a scris premierul britanic pe contul sau de Twitter. Prim-ministrul Marii Britanii a sustinut ca acordul la care s-a ajuns raspunde angajamentelor pe care si le-a asumat la inceputul procesului de negociere.

Marea Britanie a obtinut un statut privilegiat, care o aseaza deasupra tuturor. Nici macar Germania si Franta nu au derogari sau concesii in UE. Ceilalti membri comunitari, nici atat. Aprecierea ca prin statutul special acordat Marii Britanii in cadrul UE s-a oficializat discriminarea comunitara este cat se poate de intemeiata.

Statutul comunitar special de care se vor bucura britanicii ar putea deschide insa o cutie a Pandorei. Intr-o Europa in care frustrarile nationale s-au amplificat, pe fondul unor crize cumulate, a migrantilor, a spatiului Schengen a zonei euro, si a unor decizii supranationale inegalitare, noua discriminare in aplicarea regulilor UE ar putea umfla panzele nationalismului.

Intuind parca o furtuna a nemultumirilor fata de discriminarea comunitara fatisa si a pretentiilor de tratament comunitar egal, președintele francez, Francois Hollande, a declarat vineri că, dacă extrema-dreaptă „ia puterea” într-o țară a UE, această țară riscă suspendarea.

Dar asemenea nemultumiri si pretentii nu sunt numai in tari ale Noii Europe, ci si in unele ale Vechii Europe. Si nici stanga, presata de electorat, nu este incantata (criza austeritatii, cotele de refugiati scl isi spun cuvantul). Dintr-o asemenea perspectiva, este greu de spus ce se va alege de viitorul UE.

Adevarul este ca datorita unor decizii majore eronate ale greoaiei birocratii de la Bruxelles, UE a ajuns intr-un loc atat de ingust, incat si cealalta decizie privind Brexit-ul ar fi provocat acelasi gen de efecte, prin contagiune. Desigur, David Cameron isi merita felicitarile. Totusi, exultarea „statutului special” ar putea parea excesiva, chiar stanjenitoare, milioanelor de est-europeni, lucratori si copii, care platesc pretul…


%d blogeri au apreciat: