Siria: Armistitiu sau pace?

Un armistitiu este o incetare temporara a luptelor, dupa care poate urma reluarea sau pacea. In situatia in care trupele siriene sunt aproape de eliberarea orasului Alep si avanseaza spre Rakka, bastionul gruparii Stat Islamic, un armistitiu este neuzual, in aceasta etapa. In orice razboi.

Dublul atentat cu masina-capcana comis duminica in orasul Homs, din centrul Siriei, in care 46 de persoane au fost ucise, demonstreaza ca nu de armistitiu au nevoie teroristii, ci de castigarea de timp. Negarea acestei logici nu este o dovada de realism. La fel si inchiderea ochilor in fata evidentei ca Alep si Rakka sunt ostatice ale jihadistilor.

Initiativele comune ale lui John Kerry si Serghei Lavrov de obtinere a unui armistitiu sunt de apreciat, insa ele sunt infirmate drastic de atentatele teroriste. Lentoarea si ineficienta coalitiei internationale in Siria au facut, indirect, sa incurajeze si sa prelungeasca razboiul civil. Cui ii foloseste aceasta prelungire? In niciun caz lui Assad.

Dar prelungirea razboiului s-a transformat intr-o baza de noi conflicte si atentate, care, deasemenea, nu folosesc Siriei si regiunii. Atentatele YPG, aripa militara a kurzilor sirieni, pe care le efectueaza in asociere cu PKK in Turcia, cum a fost cel de la Ankara, de joi, soldat cu 28 de morti si replicile de bombardament ale artileriei turce sunt efecte ale prelungirii deliberate a razboiului.

Assad nu este decat un pretext. Tinta reala este dezmembrarea Siriei, asa cum au confirmat, foarte recent, lideri ai Israelului, care au cerut impartirea teritoriului sirian. Asa cum sugereaza o suita de actiuni politice si militare americane in nordul Siriei, incepand de la prezenta unor oficiali si forte speciale in zona pana la arme care au ajuns la kurzii sirieni din PYD/YPG, cu care au fost atacati civili.

In principiu, un armistitiu ar trebui sa implice un scop politico-militar unic, ca o preconditie a pacii. O garantie ca armistitiul va fi urmat de pace, nu de reluarea razboiului, ar fi depunerea armelor de catre toate gruparile jihadiste, retragerea de pe teritoriul Siriei catre tarile de origine a strainilor din gruparea terorista Stat Islamic, amnistia rebelilor sirieni si intoarcerea acestora la casele lor.

Un armistitiu va trebui sa iasa din umbra greselilor care au facut posibile invaziile militare si razboaiele civile din lumea araba. Altfel, un armistitiu va fi o minciuna din partea celor care il cer fara gand de pace, doar cu iluzia ca pot relua si castiga un razboi de recolonizare, care nu mai poate fi acceptat sau castigat. Dupa ce armele vor iesi din scena, sirienii insisi vor decide asupra formarii unui guvern de unitate nationala, redactarii unei noi Constitutii, organizarii de alegeri generale.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: