Dupa 60 de ani: O aniversare si o comparatie

In noaptea de 25-26 februarie 1956, Nikita Hrusciov a prezentat celebrul Raport Secret, care, neasteptat, avea sa pecetluiasca perceptia asupra comunismului. Cateva reflectii.

Intelectualii critici comunisti au inteles ca sistemul avea nevoie de mult mai mult decat de destalinizare. Nikita Hrusciov, un muncitor siderurgist, nu avea cum sa inteleaga acest lucru. Ca si Nicolae Ceausescu, de altfel, un muncitor reparator de incaltaminte. De aici esecul reformelor lui Hrusciov, de aici instabilitatea sa, care ii dispera pe colaboratori. La fel s-a intamplat si cu reformele si stilul de conducere ale lui Ceausescu. In treacat spus, compararea lui Ceausescu cu Hrusciov mi se pare mai rezistenta decat compararea lui Ceausescu cu Stalin. In cazul intelectualilor critici comunisti, care realmente erau prizonierii unui leadership masificat de muncitori, care trebuiau sa prezerve natura de clasa a partidului, o spun fara nicio urma de discriminare clasiala, ci pur faptic, constatativ, zicala ca intre a vrea si a putea poate fi uneori o prapastie a functionat ireprosabil, pana la Mihail Gorbaciov.

Intelectualii critici comunisti nu aveau cum sa nu-i deteste, prin urmare, pe cei pentru care palaria de lider suprem era mult prea mare, in raport cu limitele lor intelectuale mult prea mici. Nu intamplator, evenimentele revolutionare est-europene i-au adus in mijlocul lor pe multi intelectuali critici, fosti comunisti. Tocmai angrenarea acestora in schimbarea de sistem care a urmat infirma “fanatismul comunist” care li s-a atribuit. O atribuire de inteles, dar nu si de acceptat. Mult mai probabila este ideea ca intelectul lor superior educat i-a ajutat sa intelega natura straina, ilegitima, criminala si limitele sistemului care, ca un virus letal, a fost adus din laboratoarele vestice in Europa de Est.

Raportul Secret a fost in mod cert o capcana, nu stiu daca a fost in intregime construita de liderul succesor, dar in care in mod cert a cazut si liderul. Evenimentele poloneze si ungare din 1956 au fost reactii la discursul secret al lui Hrusciov, pe care a fost nevoit sa le reprime fara drept de apel, de care s-ar fi lipsit daca anticipatia sa politica pentru ce avea sa urmeze nu ar fi fost sub orice critica. Sa nu uitam fanatismul hrusciovist, continut in afirmatia “Va vom ingropa!”, referitoare la inlocuirea capitalismuluii de catre comunism. Parca pereche cu fanatismul ceausist, al comunismului terminal. Hrusciov a fost un pericol de razboi civil pentru Rusia. La fel si Ceausescu, pentru Romania. Nu este vorba aici de dorinta sau capacitatea de a evita asa ceva, ci de neputinta intelectuala de a intelege si gestiona realitati politice hipercomplexe, care au nevoie de echipe de inteligente.

http://www.contributors.ro/politica-doctrine/hrusciov-nagy-si-ion-iliescu-60-de-ani-de-la-discursul-secret/

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: