Pentru un proiect si o alianta deja ciuruite de crize, greseli, inconsecvente scl este nepotrivit, cred, sa se mai puna problema salvarii. O carpeala ar insemna ea insasi un risc, nu exista nicio garantie de durabilitate sau ca raul cel mare a trecut.
Cred ca mai degraba ar trebui sa ne preocupe o ideologie a alternativei, decat una a esecului. Este evident ca proiectul european are alternativa de a ocupa pozitii retrase, succesiv sau direct pana la aliniamentul dur, originar.
Tarile membre de pe cercul periferic, chiar si cele de pe cel intermediar, nu au insa alternativa. Exceptand, bineinteles, trecerea de la un acord de integrare la un acord de asociere. O revenire, de fapt.
Daca mijloacele s-au dovedit nepotrivite, nu ar trebui insa ca o data cu acestea sa fie aruncat la cosul istoriei si scopul integrarii, care ar trebui recuperat.
Prin urmare, o ideologie a alternativei ne-ar putea ajuta la regenerare, la unirea in jurul unui nou obiectiv strategic national, care sa le inlocuiasca pe cele obosite sau consumate si sa ne aduca o energie proaspata, puternica si pe termen foarte lung.
Fragmentarium Politic 