Lumpenmigratia est-europeana avertizeaza Occidentul: „Migram in Africa!”

29/04/2016

Fascinatia ideilor occidentale pentru care est-europenii si-au rasturnat guvernele si regimurile politice, in 1989, astazi nu mai exista. La peste un sfert de veac de la revolutiile din Europa de Est, ideile privind multiculturalismul, dreptul la libera circulatie si dreptul la alocatii sociale pentru imigranti au palit foarte mult.

Noua eclipsa sociala a fost provocata de neoliberalism, ale carui interese inegalitariste s-au unit cu forta statului, degenerand intr-un alt mutant capitalist, neoliberalismul de stat. Euroatlanticii au retras multiculturalismului acreditivul, recunoscand ca este un esec. Libera circulatie si ajutoarele sociale au fost coborate de la catargele SUA si Europei, in locul lor fiind ridicate politicile de ingradire. Est-europenii se simt tradati.

“Nu există uniune socială în Europa”, si-a motivat Germania, prin vocea minstrului social-democrat al muncii, intentia de a reduce drastic ajutoarele sociale pentru imigranții veniți din alte țări ale Uniunii Europene (UE), urmând astfel exemplul Marii Britanii. Măsura i-ar viza în special pe imigranții din țările Europei Centrale și de Est, inclusiv România și Bulgaria.

Potrivit unui proiect de lege, imigranții intraeuropeni care locuiesc în Germania nu vor mai primi ajutoare sociale dacă nu vor munci. Fără loc de muncă, ei nu vor mai putea accede la ajutoarele publice decât după cinci ani de ședere în Germania. Social-democratia germana va fi, deci, de acum incolo, numai pentru germani, nu si pentru imigranti.

Aceasta idée germana este frate geaman cu cea americana, promovata, zilele trecute, de candidatul republican in alegerile americane prezidentiale, Donald Trump, potrivit caruia ”America trebuie sa fie pe primul plan”. Absolut incredibila similitudinea, “USA, USA, über alles”! Carevasazica, nationalismul si populismul fac ravagii pe ambele maluri ale Atlanticului.

Prin politica vizelor pentru accesul pe teritoriile lor, SUA si Canada au ales o modalitate subtila si cuprinzatoare, in acelasi timp, de a se inchide in fata migrantilor est-europeni. Pe lista de vize a SUA se afla Bulgaria, Croatia, Cipru, Polonia si Romania, pe cea a Canadei sunt Bulgaria si Romania. In schimb, americanii si canadienii pot intra fara vize pe teritoriile acestor state, gratie apartenentei lor la UE. Asimetria si paradoxul dintre cele doua tipuri de societate, inchisa in Vest si deschisa in Est, sunt vizibile si impardonabile.

Nemultumirile est-europenilor au inceput sa apara, sa fie in crestere, mai ales din observatia discriminarii celor doua tipuri de migranti, intra-euroatlantici si extra-euroatlantici, cu atat mai mult cu cat criteriul geopolitic ar fi trebuit sa functioneze invers, sa-i favorizeze, in virtutea acordurilor de parteneriat, de alianta si de integrare. Cei mai vulnerabili la inchiderea societatilor occidentale, din care au fost iluzionati ca fac parte,  sunt lumpenmigrantii est-europeni. Din acest punct de vedere, alternativa “Migram in Africa!” este mai mult decat ironica.

Anunțuri

Demisia de la Cultura: Guvernul tehnocrat, intre doua Coduri

27/04/2016

Cererea demisiei ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, de catre premierul Dacian Ciolos, a suscitat luari de pozitie dezaprobatoare din parte societatii civile.

http://www.contributors.ro/cultura/o-demitere-a-lui-vlad-alexandrescu-ar-fi-o-nedreptate-%C8%99i-o-eroare-un-caveat-pentru-dl-ciolo%C8%99/

http://www.contributors.ro/administratie/de-ce-il-sustin-pe-ministrul-culturii-vlad-alexandrescu/

Nu e o solicitare publica de demisie sau demitere, ea apartine premierului, pe fondul scandalului de la Opera Nationala, au precizat surse guvernamentale.

Avertismentul societatii civile este corect. Nemultumirile fata de guvernul tehnocrat curg nu numai dinspre presedintele Iohannis, tind sa se transforme intr-un fel de ploaie generala.

Premierul a inteles acest lucru, insa pare sa fi ales sa-i remanieze pe cei care-l nemultumesc personal sau dupa un criteriu de grup, netransparent inca.

Daca va fi asa, ma tem ca ploaia nu se va opri, ci va deveni torentiala. Codul galben de alerta pentru guvern s-ar putea transforma usor in cod rosu.


Confuzie la ambasada si dezinformare la Washington: Informatii culese din presa de scandal politic au ajuns in Raportul Departamentului de Stat. Imaginea Romaniei, partener strategic si aliat, facuta praf

27/04/2016

In timp ce de la Hanovra presedintele american, Barack Obama, a cerut statelor occidentale din NATO sa „sustina” tarile aliate „in Polonia, in Romania si in tarile baltice” in fata Rusiei, de la Washington am primit niste acuzatii excesive, chiar bizare, care ne discrimineaza ca aliati, cel putin comparativ cu aliatii israelieni si britanici ai americanilor.

Acuzatiile sunt cuprinse in Raportul anual al Departamentului de Stat al SUA, care afirma ca a constatat incalcari flagrante si grosolane ale drepturilor omului in Romania, mergand de la maltratari comise de politie si abuzuri in arest preventiv pana la ascultarea ilegala de telefoane de catre SRI si cenzura internetului.

Laboriosii si scrupulosii lucratori ai ambasadei americane la Bucuresti au trimis la Washington un raport voluminos si elaborat cu toate urletele, tipetele, demonizarile, exagerarile si insultele pe care politicienii si partidele si le arunca reciproc prin presa, prin ONG-urile pe care le controleaza si chiar prin unele institutii ale statului pe care le populeaza, pe care nestavilita lupta pentru putere si libertatea de exprimare le rostogolesc zilnic, ca pe niste bulgari de zapada.

Ambasada americana a avut rabdarea, laudabila de altfel, dar cu rezultat lucrativ indoielnic din punct de vedere al realitatii celor descrise si concluzionate, sa puna fata in fata analizele de continut din surse deschise cu Constitutia Romaniei. Amprenta mediului politic, cu campanii electorale si lupte intestine, in care fiecare tipa mai tare pentru “a fi luat in seama”, un stil prozelit de conduita de la candidatul republican Donald Trump, s-a transmis inevitabil concluziilor, care au devenit si ele tipatoare.

Insa nu atat avalansa de afirmatii disproportionate, care ar “aranja” imaginea oricarei tari, este surprinzatoare. Ca pe orice raport nerealist, praful se asterne repede. Ingrijorator este semnalul contradictoriu pe care americanii il dau rusilor in privinta Romaniei: pe de o parte, intarirea militara, pe de alta, slabirea imaginii aliatului roman. Ca ambasada americana sa consume atata timp si volum de munca pe bazaconiile democratiei, un loc comun occidental, in vreme ce spionii si propaganda rusilor isi fac de cap, ba le mai dai si apa la moara, chiar este o directie gresita. Fundamental gresita.

http://www.flux24.ro/acuzatii-explozive-sua-acuza-sri-ca-face-ascultari-ilegale-si-cenzura-internetului-in-romania-sunt-incalcate-drepturile-omului-spune-raportul-anual-al-departamentului-de-stat/


PNL: Campania reactiva, lipsa de programe si garantiile de integritate de la DNA

26/04/2016

PNL a anuntat ca va avea o campanie reactiva. Anuntul a fost facut de co-președintele PNL, Vasile Blaga, care a declarat, marți, la Timișoara, că partidul “va răspunde cu vârf și îndesat” tuturor atacurilor nedemne care vor apărea în campania electorală la adresa candidaților liberali, întrucât sunt oameni care au respectat toate criteriile de integritate pentru a-și câștiga calitatea de candidat.

Evident, strategia de campanie este treaba exclusiva a PNL, numai ca electoratul trebuie sa stie ce inseamna o campanie reactiva. Spre deosebire de campania proactiva, care inseamna program electoral, prefigurarea profilului edilitar, obiectivelor si directiilor de dezvoltare ale localitatii pentru care candidatii cer alegatorilor mandat de incredere, din toate acestea o campanie reactiva poate avea foarte putin sau deloc.

Campania reactiva poate fi chiar o strategie expresa pentru a ascunde lipsa sau saracia de program. Si mai tare este insa anuntul laudaros, dar si deconspirativ in acelasi timp, deh!, acesta este de cele mai multe ori pretul pacatului mandriei, potrivit caruia candidatii PNL sunt integri pentru ca nu au dosare de cercetare penala, despre care s-au solicitat raspunsuri de la DNA.

Întrebat de jurnaliști ce părere are despre candidatura lui Alin Popoviciu pentru Consiliul Județean Timiș, Vasile Blaga a spus că nu știe ca acesta să aibă vreun dosar în care să fie cercetat. Sarindu-i in ajutor, co-președintele PNL Timiș, Nicolae Robu, a punctat faptul că organizația județeană a solicitat la DNA un răspuns privind situația lui Alin Popoviciu.

Cu aceasta ocazie, s-a luminat si electoratul ce inseamna un candidat integru sau patat si cine face preselectia. Daca n-ai dosar la DNA, esti bun de candidat, daca ai, nu esti bun, un “da” sau un “nu” al procurorilor este sau nu o garantie de integritate. Garantia ca DNA este apolitica si independenta, fara nicio angrenare partizana pe verticala dreptei politice sau puterii, a fost data prin procura procurorului sef Kovesi de Ambasada SUA, Basescu si Iohannis.


Forţe politice oculte au aruncat PSD într-o criză artificială. Pericolul unei Românii electorale invalide. Ce-i de făcut? Tipuri de răspunsuri posibile

25/04/2016

Unul din marii profesori ai acestei tari pe care am avut sansa sa-l am, pentru care desi nu i-am fost discipol am nutrit sentimente ca fata de un maestru, spunea ca orice eveniment politic trebuie judecat pe cont propriu. Practic, acest lucru inseamna sa iei fenomenul din realitatea politica si sa-l duci in laboratorul mintii tale, pentru a-l analiza cu instrumentele pe care intuitia, cultura si experienta ti le-au randuit in acest sediu propriu, ferit de influente si manipulare. Urmeaza apoi comparatia, care poate spune foarte multe despre tine si despre celalalt sau ceilalti, in termeni de acuratete a analizei, de limitele de informare sau de aparatura conceptuala, de validare a concluziilor si multe altele.

Ceea ce s-a intamplat, in acest an electoral si premergator, cu cel mai mare partid din Romania, PSD, al carui leadership a fost literalmente decimat de catre forte politice oculte cu mijloace ale institutiilor de forta, invita in modul cel mai serios la analiza sistemica si reactii de normalizare. Condamnarea definitiva a presedintelui PSD, Liviu Dragnea, in dosarul “Referendum”, a fost un pumnal politic infipt cu mana justitiei in spatele unui adversar politic, inaintea bataliei alegerilor locale. Totul este imbibat de politica, episodul, interventiile de pe margine, consecintele. Iohannis, PNL, PPE, nu aveau ce sa caute in acest film. Momentul loviturii este politic. Miza este politica. Calculul este politic. Intriga sconteaza pe castiguri electorale pe seama pierderilor obtinute din paralizia si dezorganizarea adversarului. Unda de soc este cu bataie lunga, pana la alegerile parlamentare.

Lucrurilor trebuie sa li se spuna pe nume, nu folosind eufemisme, a fost un asasinat de imagine politica a unui lider si a unui partid, efectuat de oameni in roba la comanda politica. Capul de acuzare a fost fals si politic, sentinta, de intimidare. Nu pot fi condamnate actiuni care tin de ratiunea de a exista a oricarui partid politic dintr-un regim democratic. Campania de informare si mobilizarea la vot pentru demiterea constitutionala a unui presedinte de republica pentru ca nu si-a respectat contractul electoral, pe care l-a inlocuit unilateral cu un regim autoritar si de austeritate, a fost legitima si necesara. Alegatorii au dreptul la autoaparare politica prin organizarea lor in partide. In lumea civilizata, partidele sunt arme de lupta si aparare ale intereselor cetatenilor. Acolo unde se intampla altfel, domneste strambatatea si trebuie destituita. Nu va fie frica, nu v-a fost in comunism, sa nu va fie nici in neoliberalism.

In toata aceasta afacere dezastruoasa pentru democratie si alegeri, in care amestecarea politicului, juridicului si electoralului este provocatoare de o criza tridimensionala, politicianist-judiciarist-electoralista, care ameninta cu o Romanie electorala invalida, recunoastem complexul de inferioritate si aviditatea de putere ale celor care se conduc dupa impulsul raului: “daca nu te poti ridica la nivelul lor, coboara-i sub nivelul tau”. Este politica lipsei de fair play, a ticalosiei, a gastii mafiote, care o data cuibarita in structurile statului, prin varii metode, demagogice si populiste, va amintiti de cat de infamant s-a dovedit acel amagitor “Sa traiti bine!”, se cramponeaza de putere, pe care incearca sa si-o eternizeze prin mijloace ilegale si imorale, prin a-si trage “ascendenta” din incalcarea ascunsa a regulilor, din subteran, din intuneric, din lovituri pe la spate.

Din scandalul care a izbucnit in aceste zile, PSD si-a dat seama, cu stupoare, ca este un partid infiltrat de agenti secreti, care vor sa captureze sau sa rupa partidul. Efectul reusitei ar fi catastrofal pentru cea mai mare masa de oameni care se afla inapoia unui partid romanesc, nu ar mai avea cine sa o reprezinte si sa-i apere drepturile politice. Ca o ironie amara, PNL nici macar nu-si da seama ca a fost la randul sau infiltrat, ca nu mai are controlul asupra sa. Tot ca o palida consolare, PSD stie cel putin cum sta, mai are sanse de contracarare. Din punerea cap la cap a franturilor din istoria de leadership a PSD (dar si a PNL), ne dam seama ca infiltrarea s-a produs dupa regula masonica a obedientei, de supra-“identificare” cu ideologia, cu politica si cu partidul, prin activism, gesticulatie, tonalitate neobosite, menite a fi impunatoare si a atrage atentia. Ceea ce vedem acum, unirea unei/unor voci din PSD cu corul PNL in a-i cere demisia lui Liviu Dragnea si in a-l izola in propriul partid, fara sanse dupa parerea mea, si pe esichier, in mod cert pe dreapta (cat de dulcinée era Alina Gorghiu cu Liviu Dragnea, cand ii cerea demisia lui Victor Ponta!), dar, exceptand PSRO, nu si pe stanga, este faza a doua, de trecere de la obedienta la dizidenta. Nu este un secret, asa s-au spart sau capturat partide si tari, insa in cazul PSD faza a treia, colapsul sau capturarea nu s-a produs. Inca.

In acest context, intrebarea lui Lenin “Ce-i de facut?” este inevitabila si indreptatita. De cand o tot reinvoca si stanga si dreapta nu mai are culoare politica, desi nu stiu daca vreun raspuns, din trecut sau din prezent, a avut sau are geniul celui care a gasit formula prin care Rusia a evitat perspectiva de a deveni o colonie a Occidentului. Sunt o minte libera si adaptativa, stiu ca proiectul leninist a avut vremea lui, dar acest lucru nu ma impiedica sa spun ca ar trebui sa avem retinere in a spune ca Lenin a pus bomba la temelia Rusiei. Teoreticianul a gandit mereu ruseste, o dovada este si ca Rusia nu are azi un presedinte negru, care nu ar fi fost exclus daca ar fi devenit colonie occidentala. Aici nu este vorba de corectitudine sau incorectitudine politica, ci de incompatibilitate, tinand cont ca subiectivitatea, prima lege a naturii umane, te leaga de cei care traiesc, gandesc si cred ca si tine. Nemaivorbind de comunitatea de neam si de istorie. Toate psihologiile privind echipa si comunitatea au remarcat ca cele mai integrate si mai durabile sunt cele intemeiate pe asemanare si preferinte. Ca argument suplimentar, vedeti explozia violentei civile si sinuciderile din Noul Turn Babel, din cosmopolitele State.

Secretul, daca poate fi numit asa, durabilei constructii statale a lui Lenin (“prabusirea” sa este un mit al corectitudinii politice occidentale, in realitate a fost o demolare controlata in vederea unei reconstruiri moderne) a constat in faptul ca a extins conceptul de templu la cel de societate (cetate), iar stalpii de stabilitate, Identitatea si Interesul, i-a pus in centru, nu la intrare, ca Boaz si Jachin din proiectul solomonic. Consevatorismul care a inconjurat si aparat cei doi stalpi, a fost inevitabil, desi nu a fost explicit decat dupa Marea Reforma, de dupa 1991, cand s-a adaugat ca al treilea stalp la noua constructie, devenind o trinitate, Identitate-Conservatorism-Interes, consonanta intr-un fel cu cea crestina si, prin aceasta, mult mai stabila. Devastatoarea criza europeana din zilele noastre se datoreaza absentei unei Mari Reforme, inlocuirii stalpului puternic si incorodabil al Identitatii cu unul fragil si corodabil, al Multiculturalismului, avand ca urmare accelerarea erodarii pana la fisurare, cat si pozitionarii stalpilor de sustinere la intrarea dinspre Vest, nu in centrul constructiei.

Asadar, ce-i de facut? Dincolo de eruptiile a tot soiul de emotii politice, am auzit si doua voci lucide, a lui Adrian Nastase si a lui Calin Popescu Tariceanu. De la unul aflam diagnosticul si cadrul de operare, de la celalalt, scopul si momentul operatiei. Ma opresc, aici, asupra apelului venit de la dreapta. Ce a spus Tariceanu: ”Procesul lui Dragnea și decizia ÎCCJ sunt acțiuni politice. A venit momentul să acţionăm pentru salvgardarea libertăţilor câştigate la Revoluţie”. Nimic insa, la niciunul, despre mijloace, adica despre bisturiul operatiei. In opinia mea, sunt patru tipuri de raspunsuri posibile la criza artificiala in care a fost aruncat PSD. Nu exista un raspuns mai bun decat altul, oportunitatea si rezultatul sunt date de situatie. O varianta de raspuns ar fi cel politic, in care actorii, rolurile si scena sa fie strict politice. Pentru asta ar trebui insa mai intai de lamurit daca la incorectitudinea politica trebuie sa se raspunda sau nu cu corectitudine politica. O abordare afirmativa ar fi favorabila statu quo-ului. Una negativa ar sparge cercul vicios, dar solutia aduce in discutie o alta variabila, raportul (contextualizat) de forte politice. Probabil pe aceasta a doua abordare s-a intemeiat decizia de continuitate Dragnea-PSD.

In aceasta ipoteza, jocul incorect al dreptei nu ar avea castig de cauza in batalia localelor din 5 iunie. Secventa de continuitate Dragnea-PSD ar fi scurta, de o luna si ceva, dupa care liderul, dispozitivul si tactica pot fi schimbate pentru alegerile parlamentare. Daunele de imagine pe care discursul denigrator al PNL le-ar aduce PSD pentru mentinerea “penalului” Liviu Dragnea la conducere pot fi diminuate prin iesirea la atac cu aceleasi arme, impotriva penalilor Traian Basescu si Klaus Iohannis. Musamalizarea si eludarea raspunderii juridice pentru spalare de bani, intr-un caz, si pentru incompatibilitate sau afaceri cu case, in celalalt, pentru a le mentiona doar pe acestea, le-a adus celor doi uriase foloase necuvenite. Cand balanta este la tine si furi la cantarire, este limpede ca impartialitatea a mancat-o cainii. Este profund ofensator pentru bunul simt, nu mai zic pentru spiritul de dreptate, ca unul sa sfideze realitatea si sa pozeze in victima a “inselatoriei” si a “sacrificiului”, ca, vezi Doamne, din cauza dosarului penal nu a mai candidat la Capitala, iar celalalt sa afiseze o indolenta a tacerii, care nu catadicseste sa coboare din turnul puterii, mustacind motaneste, cu aerul secretos al unui nerostit dar gandit “Ce stiti voi…”. Ramanerea temporara a lui Liviu Dragnea la sefia partidului ar fi preferabila si situatiei de alterare a stabilitatii, ca urmare a frustarii “poporului PSD”, o posibilitate evocata chiar de Dragnea, desi suna cam a santaj. Cred ca pentru ca reactiile politice sa nu antreneze reactii sociale si ca totul sa se joace si sa se consume in spatiul politic, ar fi momentul ca cele doua piese grele amintite sa se implice cu mijloace concrete in lupta politico-electorala, ale carei rezultate vor produce efecte pentru multi ani de acum incolo.

Un al doilea tip de raspuns ar fi cel juridic. Trecerea balantei din mainile politicului in cele ale juridicului mi se pare esentiala. Concret, CSM ar trebui sa depaseasca postura de aparator de imagine, judecatorii si procurorii trebuie sa si-o apere singuri, si de serviciu de cadre al presedintelui, pentru numirile/eliberarile din justitie. Ar trebui incercata si solutia ca “politica” de personal in justitie sa o faca justitia, fara interferentele executivului, iar feedback-ul sa fie in responsabilitatea parlamentului. Sub aceasta responsabilitate ar trebui sa fie si controlul serviciilor secrete, dar cu doua comisii parlamentare, pentru a modera diferentele de raporturi de forte dintre cele doua camere, cat si controlul autoritatii de interceptare, care trebuie sa fie unica, pentru a exclude bresele de interceptare si posibilitatea ca partidele sau institutiile controlate de acestea sa posede mijloace de interceptare sau sa aibe acces la informatiile obtinute din interceptari. Acestea ar fi caile prin care nu va mai exista un monopol de partid, in care politicienii ar fi realmente egali in fata legii. Un reset prin care si Basescu si Iohannis pot sa mearga la puscarie daca au incalcat legea, iar preselectiile si selectiile candidatilor sa se faca dupa valoarea personalitatilor si programelor, nu dupa regula mafiota “ sa-i coboram si sa-i tinem la pamant pe Ei, cu mijloacele sistemului, pentru a ne inalta si a ne mentine, sus, Noi”.

Alte tipuri de raspuns sunt cel electoral si cel al societatii civile. In cel de-al treilea caz, sansa de reset si de normalizare ar depinde de electorat, de prezentarea masiva la vot si de rezultatele votului. Aceasta inseamna un efort considerabil de formare a unei constiinte si responsabilitati electorale, care sa surclaseze calculele si asteptarile politicianiste. Va fi nevoie, adica, de intense exercitii ale partidelor de mobilizare electorala. Desigur, daca se vor mai gasi sefi de partide care sa-si asume riscurile pentru care a fost condamnat Liviu Dragnea sau daca nu vor merge toti la DNA sau la inchisoare (liderul de la Sinaia a fost urgent chemat la DNA, a doua zi dupa evenimentul la care a participat Marine Le Pen). Exista un semnal ca dreapta se teme serios de alegerile parlamentare. Altfel Traian Basescu nu ar fi renuntat la candidatura la PMB, obiectiv pe care la inlocuit, dupa lungi taraganari, cu obiectivul alegerilor parlamentare. Foarte probabil ca analizele la centru si in teritoriu ale PMP au concluzii ingrijoratoare privind scorul pe care l-ar putea obtine in toamna. Oamenii vad, aud, se misca, prosteala politica pe fata pierde teren, o radicalizare electorala i-ar face zob pe populari. Sa vedem ce noutati de strategie sau de tactica vor aduce social-democratii, miercuri, la reuniunea Comitetului Executiv National al PSD. In al patrulea caz, practic de renastere si de extensie a societatii civile la dimensiunea ei reala, de zeci de mii de oameni, nu limitata la un numar redus de persoane si ONG-uri, mereu aceleasi, unele uzate, altele animate de sforile lui George Soros, mai putin de interesul national, poate insemna infiintarea acelor consilii civice, anuntate de Marian Munteanu. Nu sunt excluse si alte tipuri de evenimente. MM a evocat posibilitatea ca PNL sa se fi rupt in trei, din cauza candidaturii sale. Acolo exista un conflict mocnit intre PNL si PDL, de atata timp de la tam-tam-ul cu fuziunea continua sa se mentina doua randuri de conducere in noul PNL. MM a fost in mod clar candidatul liberalismului clasic, PNL-ului istoric. Putem doar sa ne imaginam care ar fi consecintele daca neoliberalistii vor decide, intr-o buna zi, sa treaca cu arme si bagaje la PMP, fratii lor de ideologie si de “tata” politic (Traian Basescu). Este posibil ca ceva similar sa se intample si la PSD, multi ochi sunt atintiti spre Ponta, spre ONG-ul sau “regional”, pentru care nu bag mana in foc ca daca s-ar transforma in partid nu ar goli PSD-ul. Traim oare vremuri de cotitura? Chinezii le numesc vremuri interesante…


Von Münchhausen de White House: Barack Obama laudă „atitudinea curajoasă” a Angelei Merkel în criza refugiaților și îndeamnă Germania să contribuie cu efective militare în estul Europei

23/04/2016

Barack Obama a laudat, intr-un interviu acordat cotidianului german Bild, ceea ce a numit „atitudinea curajoasa” a cancelarului german Angela Merkel in criza refugiatilor. „Consider ca atitudinea cancelarului Merkel, precum si cea a multor germani, in criza refugiatilor a fost curajoasa”, a apreciat liderul de la Casa Alba. Presedintele american a mai spus ca Germania nu trebuie sa poarte singura “responsabilitatea” crizei, ci sa o “imparta mai just” cu celelalte state europene.

Care “justete”, care “responsabilitate”, de ce si cu cine sa o “imparta”? Daca ar fi fost in tara lui Pinocchio, probabil ca liderul de la Casa Alba ar fi fost surprins sa vada cat de mult i-ar fi crescut nasul cand a facut aceste afirmatii. Cum insa in narativul german exista un alt personaj simbol al afirmatiilor imaginare, nu putem decat admite ca Obama ar putea fi trecut, alaturi de celebrul baron, pe asa-numita “lista neagra” a familiei nobiliare Münchhausen.

Daca mai exista vreo indoiala in privinta identificarii pamfletare a lui Obama cu Münchhausen, cu siguranta va fi risipita de dezvaluirile unor surse citate de revista Der Spiegel. Potrivit acestora, presedintele american va cere Germaniei sa se implice mai mult in misiunile NATO de “aparare” a statelor din Europa de Est, cu efective suplimentare care ar urma sa fie trimise in Romania, Polonia si Tarile Baltice, pentru „descurajarea” Rusiei. “Apararea” de Rusia este o amenintare inventata, inexistenta (ambasadorul Hans Klemm a inghetat si el apele pe la Timisoara: “Principala amenintare pentru NATO vine din Rusia”).

.


Un măcel numit alegeri: PNL, implodat. PSD, decapitat. Vom culege, nu vom alege!

23/04/2016

Cand oportunitatile nu exista sau sunt firave, ele se creeaza sau se modeleaza. Este o lectie de manual, excelent invatata si aplicata de catre marii maestri ai manipularii. Pentru a o putea contracara, trebuie sa faci parte din aceeasi inalta clasa. Din acest punct de vedere, este dificila, poate chiar ingrijoratoare, o evaluare a PNL si PSD, care par lipsite de firul ariadnic pentru a iesi din labirint, in care este neclar daca au fost aruncate sau au intrat de buna voie.

Asociez PNL si PSD deoarece, ca partide mari, traditionale, sunt o tinta comuna a acelorasi forte politice, autointitulate “noi” si “curate”, care vor sa le impinga in zone marginale si sa le ia locurile de influenta si putere din politica romaneasca. De cat de “noi” si de “curate” sunt MP si M10 ne putem da seama privind spre varfurile acestor partide, care indiferent de ce baze au sau vor avea se vor inscrie, inevitabil, in ideologia liderilor lor, de sorginte populara si esenta neoliberala (integrationista si supranationala).

Dar mai este un motiv pentru care consider ca PNL si PSD impartasesc aceeasi drama. Impreuna, aceste partide istorice cu ideologii diferite au avut un parcurs de exceptie, sub sigla USL. Caracteristicile de “national” si de “social” ale celor doua partide au coexistat intr-o formula de buna guvernare. Impletirea anti-neoliberalismului si anti-austeritatii sociale a fost o abordare inovativa a principiului universal al unitatii in diversitate. Este profund gresit a face din aceste doua mari partide niste dusmani “naturali”, nu este in interesul economic si social al romanilor, in interesul unei Romanii unite si suverane.

Deocamdata, impingerea politica si electorala a PNL intr-o groapa de potential pare sa fie o “reusita”. Aceasta este consecinta directa a megaproductiei care a rulat pe ecranele dreptei, in principal pe cel al PNL, avand drept intriga desemnarea si apoi retragerea candidaturii lui Marian Munteanu la Primaria Capitalei. Dupa parerea mea, artizanii care au tesut intriga devastatoare in jurul lui MM au fost aceiaiasi care au “eroizat-o” pe sefa DNA, Codruta Kovesi, care a fost, astfel, plasata in pozitia de “regina” pe tabla de sah a regimului politic care se va naste la sfarsitul acestui an electoral.

Indreptarea pasilor lui MM catre PNL s-a datorat, foarte probabil, intentiei sincere a acestui tanar politician de a reda sau reabilita particula de “national” din denumirea partidului, pe care in mod cert si-a pierdut-o sau si-a atenuat-o de cand cu incumetrirea cu PDL. Insa PDL nu a facut decat sa se joace cu sentimentele nationale ale lui MM, asa cum o fac unii pradatori cu victima, de care au agatat toate relele extremei drepte, ca pe niste “condimente” intr-un ritual canibal. Dar nu PNL a facut parte din planul lui MM, ci MM a facut parte din planul PDL.

Ce a urmat, vede toata lumea. Autostrada dreptei s-a inchis pentru liberalismul clasic, national si s-a deschis neoliberalismului supranational. Neoliberalistii sunt singuri pe autostrada dreptei. Catalin Predoiu are doar morga de penelist, s-a rebranduit, in certificatul de nastere politica este pedelist. Ciprian Cucu este un emzecist, i s-a dat drumul in arena candidatilor pentru primaria generala din lesa lui M10, aflata in mana Monicai Macovei. Robert Turcescu este candidatul PMP, al lui Traian Basescu. Nu are importanta filiala care va castiga competitia, importanta este corporatia mama, Basescu-Macovei-Kovesi &Co. Tinta macelului politico-electoral a fost atinsa, PNL a implodat.

Vineri, macelul s-a mutat pe partea stanga. Cu toata forta de izbire, careia i s-a alaturat si Klaus Iohannis, prin declaratia de ultima ora, in care i-a cerut lui Liviu Dragnea sa se retraga de la conducerea PSD. Dupa ce mai inainte acelasi lucru il ceruse si PNL. Dragnea a fost condamnat definitiv, de Înalta Curte de Casație și Justiție, la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul „Referendumul”. Un complet de 5 judecători, condus de Livia Stanciu, care a prezidat judecarea si a altor mari dosare intentate unor lideri ai stangii, a majorat pedeapsa în cazul lui Liviu Dragnea de la un an închisoare cu suspendare, cât primise la instanța de fond, la doi ani de închisoare cu suspendare. Completul a majorat și termenul de încercare în cazul liderului PSD, de la trei la patru ani.

Formal, Liviu Dragnea ar trebui sa se retraga, desi ceilalti lideri i-au cerut sa ramana, mai putin presedintele executiv al PSD, Valeriu Zgonea, o delimitare cu o motivatie neclara (nu se stie daca este de principiu sau de ambitie de succesiune). Victor Ponta i-a cerut si el lui Dragnea sa nu abandoneze partidul in mainile “ofiterilor acoperiti sau descoperiti”. Decapitarea PSD este ca si executata. Vanturarea pana la satietate a regulii ca daca ai dosar penal trebuie sa te retragi din functii sau din competitie face parte din plan. Ultima “renuntare”, a lui Traian Basescu la candidatura la PMB, a fost demonstrativa, menita sa sublinieze, o data in plus, de la inaltimea de autoritate a unui fost presedinte, regula de incompatibilitate dintre penal si electoral. La fel a facut-o si Ludovic Orban. Deci, daca niste suspecti penali se retrag, si astia sunt de dreapta, un politician de stanga, Liviu Dragnea, care este condamnat definitiv nu are de ales, trebuie sa respecte regula de retragere/renuntare, pentru a proteja imaginea PSD.

Ca demonstratiile sunt sau nu false este o alta problema, dar lupta anti-sistem nu poata fi dusa prin incalcarea regulii jocului, este “solutia” cea mai proasta si mai lipsita de sanse, duce la izolare, stigmatizare si infrangere absoluta. Altul trebuie sa fie raspunsul, soft nu hard, care nu pare sa fi fost gasit, este in cautare. De remarcat ca suspectii penali Basescu si Orban nu au renuntat la functiile politice, ci doar la candidaturi. Insa una peste alta, regula “penal esti, proscris esti” este universala, trebuie sa ramana viabila si extensibila, ca masura de sanatate politica aplicabila tuturor, fara exceptie. Nu resetezi regula, ci jucatorii, pe defectori, pe cei care triseaza.

Partea buna in ceea ce-l priveste pe Liviu Dragnea, stiu, a spune ca exista o parte “buna” intr-o drama politica suna cinic, dar asta e realitatea, este ca liderul PSD a fost scos definitiv de sub incidenta banuielii, mai discrete sau mai zgomotoase, ca pentru a-si scapa pielea ar fi facut blat cu sistemul, care a ramas in picioare dupa plecarea lui Basescu de la Cotroceni. Sistemul politico-judiciarist de dreapta tocmai ce a mai facut, in mod oficial, inca un erou si un dizident anti-neoliberalist, pe stanga esichierului, prin condamnarea definitiva a social-democratului Liviu Dragnea.

Daca este sa tragem o “concluzie”, desi sunt de acord cu Voltaire ca este o prostie, mai ales in situatii efervescente, cu rate mai de schimbare, as spune ca toata dramoleta pusa in scena de dreapta sistemica are un impact cu adevarat negativ asupra alegerilor, atat asupra celor pentru “presedintia mica”, cum poate fi considerat primariatul Capitalei, care are circa 10% din populatia Romaniei, cat si asupra celor parlamentare. Practic, nu vom alege, ci vom culege. Celebrele cuvinte ale lui Klaus Iohannis, “Ce-a fost de ales, s-a ales! Acum trebuie să ne-apucăm de treabă!”, din Discursul după alegerile prezidenţiale (17 noiembrie 2014), le vom auzi, din nou, in toamna lui 2016.