Un măcel numit alegeri: PNL, implodat. PSD, decapitat. Vom culege, nu vom alege!

Cand oportunitatile nu exista sau sunt firave, ele se creeaza sau se modeleaza. Este o lectie de manual, excelent invatata si aplicata de catre marii maestri ai manipularii. Pentru a o putea contracara, trebuie sa faci parte din aceeasi inalta clasa. Din acest punct de vedere, este dificila, poate chiar ingrijoratoare, o evaluare a PNL si PSD, care par lipsite de firul ariadnic pentru a iesi din labirint, in care este neclar daca au fost aruncate sau au intrat de buna voie.

Asociez PNL si PSD deoarece, ca partide mari, traditionale, sunt o tinta comuna a acelorasi forte politice, autointitulate “noi” si “curate”, care vor sa le impinga in zone marginale si sa le ia locurile de influenta si putere din politica romaneasca. De cat de “noi” si de “curate” sunt MP si M10 ne putem da seama privind spre varfurile acestor partide, care indiferent de ce baze au sau vor avea se vor inscrie, inevitabil, in ideologia liderilor lor, de sorginte populara si esenta neoliberala (integrationista si supranationala).

Dar mai este un motiv pentru care consider ca PNL si PSD impartasesc aceeasi drama. Impreuna, aceste partide istorice cu ideologii diferite au avut un parcurs de exceptie, sub sigla USL. Caracteristicile de “national” si de “social” ale celor doua partide au coexistat intr-o formula de buna guvernare. Impletirea anti-neoliberalismului si anti-austeritatii sociale a fost o abordare inovativa a principiului universal al unitatii in diversitate. Este profund gresit a face din aceste doua mari partide niste dusmani “naturali”, nu este in interesul economic si social al romanilor, in interesul unei Romanii unite si suverane.

Deocamdata, impingerea politica si electorala a PNL intr-o groapa de potential pare sa fie o “reusita”. Aceasta este consecinta directa a megaproductiei care a rulat pe ecranele dreptei, in principal pe cel al PNL, avand drept intriga desemnarea si apoi retragerea candidaturii lui Marian Munteanu la Primaria Capitalei. Dupa parerea mea, artizanii care au tesut intriga devastatoare in jurul lui MM au fost aceiaiasi care au “eroizat-o” pe sefa DNA, Codruta Kovesi, care a fost, astfel, plasata in pozitia de “regina” pe tabla de sah a regimului politic care se va naste la sfarsitul acestui an electoral.

Indreptarea pasilor lui MM catre PNL s-a datorat, foarte probabil, intentiei sincere a acestui tanar politician de a reda sau reabilita particula de “national” din denumirea partidului, pe care in mod cert si-a pierdut-o sau si-a atenuat-o de cand cu incumetrirea cu PDL. Insa PDL nu a facut decat sa se joace cu sentimentele nationale ale lui MM, asa cum o fac unii pradatori cu victima, de care au agatat toate relele extremei drepte, ca pe niste “condimente” intr-un ritual canibal. Dar nu PNL a facut parte din planul lui MM, ci MM a facut parte din planul PDL.

Ce a urmat, vede toata lumea. Autostrada dreptei s-a inchis pentru liberalismul clasic, national si s-a deschis neoliberalismului supranational. Neoliberalistii sunt singuri pe autostrada dreptei. Catalin Predoiu are doar morga de penelist, s-a rebranduit, in certificatul de nastere politica este pedelist. Ciprian Cucu este un emzecist, i s-a dat drumul in arena candidatilor pentru primaria generala din lesa lui M10, aflata in mana Monicai Macovei. Robert Turcescu este candidatul PMP, al lui Traian Basescu. Nu are importanta filiala care va castiga competitia, importanta este corporatia mama, Basescu-Macovei-Kovesi &Co. Tinta macelului politico-electoral a fost atinsa, PNL a implodat.

Vineri, macelul s-a mutat pe partea stanga. Cu toata forta de izbire, careia i s-a alaturat si Klaus Iohannis, prin declaratia de ultima ora, in care i-a cerut lui Liviu Dragnea sa se retraga de la conducerea PSD. Dupa ce mai inainte acelasi lucru il ceruse si PNL. Dragnea a fost condamnat definitiv, de Înalta Curte de Casație și Justiție, la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul „Referendumul”. Un complet de 5 judecători, condus de Livia Stanciu, care a prezidat judecarea si a altor mari dosare intentate unor lideri ai stangii, a majorat pedeapsa în cazul lui Liviu Dragnea de la un an închisoare cu suspendare, cât primise la instanța de fond, la doi ani de închisoare cu suspendare. Completul a majorat și termenul de încercare în cazul liderului PSD, de la trei la patru ani.

Formal, Liviu Dragnea ar trebui sa se retraga, desi ceilalti lideri i-au cerut sa ramana, mai putin presedintele executiv al PSD, Valeriu Zgonea, o delimitare cu o motivatie neclara (nu se stie daca este de principiu sau de ambitie de succesiune). Victor Ponta i-a cerut si el lui Dragnea sa nu abandoneze partidul in mainile “ofiterilor acoperiti sau descoperiti”. Decapitarea PSD este ca si executata. Vanturarea pana la satietate a regulii ca daca ai dosar penal trebuie sa te retragi din functii sau din competitie face parte din plan. Ultima “renuntare”, a lui Traian Basescu la candidatura la PMB, a fost demonstrativa, menita sa sublinieze, o data in plus, de la inaltimea de autoritate a unui fost presedinte, regula de incompatibilitate dintre penal si electoral. La fel a facut-o si Ludovic Orban. Deci, daca niste suspecti penali se retrag, si astia sunt de dreapta, un politician de stanga, Liviu Dragnea, care este condamnat definitiv nu are de ales, trebuie sa respecte regula de retragere/renuntare, pentru a proteja imaginea PSD.

Ca demonstratiile sunt sau nu false este o alta problema, dar lupta anti-sistem nu poata fi dusa prin incalcarea regulii jocului, este “solutia” cea mai proasta si mai lipsita de sanse, duce la izolare, stigmatizare si infrangere absoluta. Altul trebuie sa fie raspunsul, soft nu hard, care nu pare sa fi fost gasit, este in cautare. De remarcat ca suspectii penali Basescu si Orban nu au renuntat la functiile politice, ci doar la candidaturi. Insa una peste alta, regula “penal esti, proscris esti” este universala, trebuie sa ramana viabila si extensibila, ca masura de sanatate politica aplicabila tuturor, fara exceptie. Nu resetezi regula, ci jucatorii, pe defectori, pe cei care triseaza.

Partea buna in ceea ce-l priveste pe Liviu Dragnea, stiu, a spune ca exista o parte “buna” intr-o drama politica suna cinic, dar asta e realitatea, este ca liderul PSD a fost scos definitiv de sub incidenta banuielii, mai discrete sau mai zgomotoase, ca pentru a-si scapa pielea ar fi facut blat cu sistemul, care a ramas in picioare dupa plecarea lui Basescu de la Cotroceni. Sistemul politico-judiciarist de dreapta tocmai ce a mai facut, in mod oficial, inca un erou si un dizident anti-neoliberalist, pe stanga esichierului, prin condamnarea definitiva a social-democratului Liviu Dragnea.

Daca este sa tragem o “concluzie”, desi sunt de acord cu Voltaire ca este o prostie, mai ales in situatii efervescente, cu rate mai de schimbare, as spune ca toata dramoleta pusa in scena de dreapta sistemica are un impact cu adevarat negativ asupra alegerilor, atat asupra celor pentru “presedintia mica”, cum poate fi considerat primariatul Capitalei, care are circa 10% din populatia Romaniei, cat si asupra celor parlamentare. Practic, nu vom alege, ci vom culege. Celebrele cuvinte ale lui Klaus Iohannis, “Ce-a fost de ales, s-a ales! Acum trebuie să ne-apucăm de treabă!”, din Discursul după alegerile prezidenţiale (17 noiembrie 2014), le vom auzi, din nou, in toamna lui 2016.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: