Enigma: Cel mai neiubit dintre “corectii politici”

Apropierea a 100 de ani de la revolutia bolsevica (1917) si a 93 de ani de la moartea fondatorului statului sovietic (1924) adauga noi si noi pagini la “Dosarul Lenin”, de pe Contributors. O contrarietate abstrusa este ca desi scurta sa perioada a fost “corecta politic” si cea mai filosemita posibil, Vladimir Ilici Lenin  nu este (sau nu mai este) iubit de americani.

Chiar si la 100 de ani de la “MRSO”, VIL continua sa fie un personaj politic controversat, atat de istorie, cat si de noile generatii. Admiratorii ii atribuie meritul “genial” de a fi reusit sa salveze Rusia de la un statut de colonie, care parea inevitabil in epoca. Este o judecata circumstantiala, pentru perioada 1917-1924 si chiar mai putin, avand in vedere ca boala il trasese mai demult pe linie moarta. Dar nu exista nicio garantie de cum ar fi aratat pana la sfarsit o Rusie leninista, intr-un orizont de viata si de activitate mai indepartat al teoreticianului revolutiei bolsevice.

Detractorii considera insa ca de la inceput scopul lui VIL a fost sa distruga Rusia, sa o transforme intr-o colonie. Pe aceasta arie sunt si speculatiile, in special legate de dezincriminarea de catre VIL a homosexualitatii, care a permis oamenilor cu orientari deschis homosexuale sa faca parte din guvern (reincriminarea i-a apartinut lui Stalin, in 1933). Insa dincolo de acest aspect speculabil, exista argumente politice incontestabile ca teoreticianul dictaturii de clasa, monopartidismului, sovietismului etc, pe scurt al totalitarismului bolsevic, de fapt a pus o bomba cu explozie intarziata la temeliile Rusiei, care a explodat in 1991.

Ne place sau nu, aceasta evaluare negativa a lui VIL ii apartine presedintelui rus Vladimir Putin, care in esenta coincide cu criticile occidentale la adresa leninismului. Diferentierile critice tin de cine ar fi fost beneficiarii metropolitani ai coloniei Rusia, germanii sau evreii (aici se invoca o samanta neruseasca a lui VIL, care i-ar fi parvenit in gene pe filiera bunicului matern), lucru de altfel neesential, culoarea jugului oricum nu conteaza.

Filmul lui Esenstein, “Crucisatorul Potemkin”, aparut in 1925, pe un fapt din Revolutia din 1905, revolta marinarilor din Odessa, sugereaza, desi neintentionat, ca Revolutia din 1917 a fost efectul unei megamanipulari indelungate, care se cocea de mai mult de un deceniu in urma. Desi un film mut, alb-negru, “Crucisatorul Potemkin” cuprinde scene de o “persuasiune” incredibila, de o manipulare aproape perfecta, care l-au facut pana si pe Goebbels sa-l aprecieze ca extraordinar, deoarece oricine nu ar fi avut un angajament politic puternic inainte de a viziona filmul ar fi putut deveni cu usurinta bolsevic.

Scenele cu mortii de pe treptele Odessei si cantitatile considerabile de sange, care nu au corespuns realitatii si l-au facut pe Himmler sa interzica filmul ca “nepotrivit”, s-au asemanat, prin viziunea apocaliptica pe care o inducea spectatorului, cu cele din Revolutia din Romania, din 1989. Cred ca la o asemenea asemanare de tranzitii nu explicatia este importanta, ci avertismentul. Prin urmare, nu cred in posibilitatea unui bolsevism rezidual sau unei transcendente politice. Cel putin nu in Europa de Est, care si-a dobandit imunitatea. Insa, da, trebuie sa fim atenti, nicio bomba nu explodeaza de doua ori in acelasi loc.

PS: O falsa problema care a inceput sa anime politicianismul capitalist din Rusia este daca Lenin sa fie sau nu inhumat. Dupa parerea mea, ar fi un fals istoric si un act politic primitiv. Numai triburile canibale isi dezgroapa sau isi mananca dusmanii. Trecutul nu se mai poate intoarce, dar istoria se poate falsifica.

http://www.contributors.ro/global-europa/bol%C8%99evismul-rezidual-%C8%99i-noua-transcenden%C8%9Ba-politica/

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: