Carpatii, bariera de securitate a Romaniei. Un ministru tehnocrat crede ca ar trebui strapunsa. Ar fi ca si cum SUA ar seca Atlanticul si Pacificul

13/05/2016

Ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, consideră că nu este normal ca, la 26 de ani de la Revoluția din 1989, România să nu aibă o autostradă care să traverseze Carpații, arătând că aceasta este „până la urmă o chestiune de securitate națională”.

Declaratia ministrului din guvernul tehnocrat Ciolos a venit a doua zi dupa inaugurarea oficiala a scutului antiracheta american de la Deveselu. Probabil Comanescu a avut in vedere garantiile absolute de securitate pe care SUA s-au angajat, cu acest prilej, sa le ofere Romaniei.

Imi amintesc ca o asemenea siguranta iluzorie a avut-o si presedintele Nicolae Ceausescu, cand a anuntat triumfator, la 31 martie 1989, achitarea ultimei rate din datoria externa. “Suntem independenti cum nu am fost niciodata”, a sunat mult timp sloganul propagandistic, tot asa cum, acum, fredonam refrenul ca “avem cea mai mare securitate, cum nu am avut niciodata”. Pentru saracia la care a dus faraonismul comunist am platit cu o revolutie devastatoare, pentru un nou faraonism, neoliberalist, cine stie cand si cum vom plati…

Scuza lui Comanescu este însă ca a precizat că nu vorbește în calitate de ministru de Externe, ci „ca persoană care pretinde că a urmărit și mai înțelege câte ceva din procesul european”. Dar, oare, cat intelege un tehnocrat din istoria securitatii acestui spatiu de confluente contradictorii, despre care cu cateva zile in urma fondatorul Stratfor, George Friedman, a carui expertiza globala in materie de securitate nu poate fi pusa la indoiala, a declarat ca Romania risca sa fie atrasa intr-un “vartej” (impreuna cu Bulgaria)?

De milenii, Muntii Carpati au fost o centura de securitate pentru strabunii nostri, tot asa cum Oceanele inconjoara protectiv teritoriul nord-american. De aceea, a evoca strapungerea de catre Romania a barierei sale naturale de securitate, pe care o reprezinta Muntii Carpati, este de neinteles, ceva de domeniul absurdului. Ar fi ca si cum SUA si-ar distruge singura bariera naturala de securitate, prin secarea Oceanelor Atlantic si Pacific. Sa se puna oare de un nou gheseft de autostrada, cum a fost cu firma americana Bechtel? Sa ne mai gandim.


Razboiul rece in sport: Provocarea isteriei Meldoniumului

13/05/2016

Isteria Meldoniumului a lovit si in Romania. Cazurile de sportivi romani care au cazut testul antidoping la Meldonium se ridica la patru, dupa ce vineri au fost trecuti pe aceasta lista neagra doi atleti calificati anul trecut la JO 2016 de la Rio, de la care vor fi nevoiti sa-si ia adio.

Ce este acest Meldonium si cat de intemeiata este trecerea lui brusca, la scurt timp dupa razboiul rece declarat de americani rusilor, pe lista dopantelor, dupa ce vreme indelungata sportivii l-au putut utiliza in siguranta? Are vreo legatura cu faptul ca acest medicament, fabricat in Est, este consumat de est-europeni, nu si de americani, deci interdictia si consecintele au o tinta exclusiva? Poate exista o minte atat de speculativa incat sa provoace o isterie “normativizata”, care sa scoata din competitie sportivi “geopolitici”?

Până la sfârşitul lui 2015, sportivii au putut utiliza fara probleme Meldonium. Medicamentul, comercializat sub numele de Mildronat, a fost trecut de Agenţia Mondială Anti-Doping pe lista celor interzise începând cu 1 ianuarie 2016. Decizia a fost luata in urma unui studiu, de anul trecut, finantat de americani, respectiv de Partnership for Clean Competition (Parteneriat pentru Competiţii Curate), o alianţă nonprofit între Agenţia Americană Anti-Doping, Comitetul Olimpic American şi anumite federaţii sportive.

Tocmai aceasta finantare din bani exclusiv americani si selectarea tintita a Meldoniumului sovietico-rus, cu efecte colaterale in Est, ridica aceleasi indoieli de non-kosher care apar in toate cazurile de studii comandate unilateral, suscitate de faptul ca “banii corup”. Declicul care a atras atentia a fost trecerea pe lista neagra a Meldonium a sportivei ruse Sarapova, care in felul acesta a fost scoasa pe tusa (exista opinii care sustin ca Meldonium a scapat-o pe Serena Williams de o adversara redutabila).

Pe focul geopolitic a mai turnat gaz si Letonia. Potrivit unui articol din 2009 al ziarului leton Diena, Meldoniuma fost creat in 1970 de chimistul sovietic leton Ivars Kalvins, pentru cresterea rezistentei la stres si conditii vitrege a soldaţilor sovietici. Insa ca medicament, Meldonium este prescris pentru tratarea anginei pectorale şi a urmărilor infarctului miocardic. (In contextul tragediei de la Dinamo, medicii sportivi atentioneaza ca fotbalistul camerunez Patrick Ekeng nu ar fi murit pe teren daca ar fi luat Meldonium. Reactia la aceasta corelatie ramane de vazut).

Curios este faptul ca pe firul studiului american a interferat si aliatul german, desi post-factum, printr-un studiu din decembrie 2015, publicat in revista Drug Testing and Analysis, care sustine ca folosirea Meldonium duce la „o creştere a rezistenţei atleţilor, îmbunătăţeşte recuperarea după efort, protejează împotriva stresului şi activează funcţiile sistemului nervos central” (prof. Mario Thevis, Koln).

Insa unul dintre cei mai reputati medici-cercetatori privind performanta umana si fiziologia recordurilor mondiale, el insusi maratonist si inotator, americanul Michael J. Joyner, MD, fost consultant la National Institutes of Health (NIH) si NASA, a respins concluzia, implicit decizia, de dopare prin Meldonium. Acesta susţine că „lipsesc dovezile care să conducă spre îmbunătăţirea performanţei sportive. E o legendă urbană, m-aş mira să aibă un efect mai mare decât cafeina sau creatinina”. Creatorul medicamentului, letonul Kalvins, a spulberat si el mitul dopingului cu Meldonium, afirmand ca e „ca şi cum ar interzice aspirina numai pentru că e populară între sportivi”.

http://www.gsp.ro/sporturi/atletism/meldonium-si-3-intrebari-de-ce-a-inceput-sa-fie-utilizat-atat-de-intens-in-ultima-vreme-475218.html


%d blogeri au apreciat: