Faptul ca persoane care au probleme cu justitia – in speta un primar condamnat – au castigat alegerile locale „transmite un mesaj periculos catre SUA, catre partenerii internationali ai Romaniei si catre cetateni”, a declarat, miercuri, ambasadorul SUA la Bucuresti, Hans Klemm.
„Este greu sa inteleg modul in care ei (votantii, n.m.) au gandit” (in cazurile respective), s-a aratat contrariat ambasadorul american, care a incurajat totodata partidele politice sa se concentreze asupra alegerilor parlamentare din noiembrie, “sa selecteze candidatii care vor reprezenta Romania viitorului”.
Coincident sau coordonat, tot miercuri si fostul presedinte Traian Basescu s-a referit la aceeasi tema, ca mai multi primari care au probleme in justitie au fost realesi la alegerile locale de duminica. Basescu s-a pastrat in siajul ideii lui Klemm, de “exemplu” al DNA-ului si “model” al Romaniei in regiune privind “lupta anticoruptie”, pe care a mai nuantat-o, comparativ cu tari si politicieni din UE.
“Eu va garantez ca in UE sunt tari mai corupte decât Romania. Sunt politicieni la varful unor tari din UE mult mai corupti decat cei din Romania. Numai daca dam exemplul Panama Papers”, a declarat fostul presedinte. Acesta a mai declarat ca romanii doresc diminuarea coruptiei, insa nu vor sa mai vada un „spectacol regizat”.
Intrebarea de ce alegatorii au votat primari care au probleme cu justitia este preocupanta si pentru analisti, experti si societatea civila. Numai ca raspunsurile dinspre aceste zone sunt mult mai putin “greu de inteles” ca pentru Klemm si Basescu. Semnalele dinspre politicieni spre cetateni, fie ca primii se numesc Klemm, Iohannis, Basescu sau altcumva, nu au cum sa aiba audienta, autenticitatea sau relevanta semnalelor care vin dinspre cetateni spre politicieni. Cel putin nu intr-o societate democratica.
Cand un primar condamnat castiga alegerile, cetatenii transmit politicienilor un mesaj, nu invers. Mesajul este destul de grav. De neincredere in vinovatia celor condamnati. In alegerile de lideri pentru comunitatile locale nu sunt pete albe de cunoastere, cel putin nu de marimea celor din alegerile nationale. Localnicii, fie ca sunt candidati sau alegatori, se cunosc bine unii pe altii, de timp indelungat, informatiile circula rapid in comunitate.
Daca la Baia Mare a fost reales primarul Catalin Chereches, aflat dupa gratii inca din aprilie, inseamna ca el este bine cunoscut in comunitatea locala si ca se bucura de increderea localnicilor, ca alegatorii cred cu tarie ca este nevinovat. La fel de bine le sunt cunoscute si grupurile de interese economice si politice care au vrut sa-l elimine pe edil si sa puna mana pe primarie, mafioti si gasti care nu au primit voturile si increderea cetatenilor.
Cred ca ceea ce am vazut in comentariile Klemm-Johannis-Basescu despre Baia Mare se poate numi o manipulare esuata. Ce are de-a face Baia Mare cu Washingtonul, cu Bruxellesul, cu alte capitale sau cu Panama Papers? Iar ceea ce am vazut la Baia Mare a fost o lectie electorala data politicienilor si sistemului, chiar daca simbolica. In fine, Facebook-ul lui Chereches a fost tot atat de valid ca si Facebook-ul lui Iohannis.
Ceea ce vine dinspre mediile de analiza si societatea civila nu este deloc imbucurator. Expertii vorbesc deja de “coruptia de influenta” si de “coruptii de influenta” care se ascund in sistem si se folosesc de sistem. “Lupta anticoruptie” este perceputa ca o perdea care este folosita de “coruptii de influenta” pentru a-si acoperi corupatoarele lobby-uri si traficuri de influenta. Atata timp cat perdeaua “luptei anticoruptie” este vanturata cat mai abitir si mai vartos, cu atat mai bine se disimuleaza “coruptii de influenta” si actele lor de mare coruptie. Pana acum, mecanismul de manipulare si conditionarea pavloviana ale “spectacolului luptei anticoruptie” asa au functionat. Si regizorii si-au luat linistiti tainul.
Publicat de fragmentariumpolitic 
Fragmentarium Politic 