Ambasadorii celor 28 de state membre UE au aprobat, marti, prelungirea cu 6 luni a sanctiunilor economice impotriva Rusiei. Decizia institutionala urmeaza sa fie luata. Sanctiunile expirabile la sfarsitul lui iulie vor fi prelungite pana pe 31 ianuarie 2017. Desi sanctiunile economice nu sunt o chestiune militara, care sa tina de resortul NATO, prelungirea acestora pare sa fie efectul castigului de cauza al aliantei politico-militare.
Oficiali sociali-democrati din coalitia de guvernare de la Berlin au afirmat ca UE ar trebui sa renunte la sanctiunile impuse Rusiei, pentru a rasplati progresele procesului de pace ucrainean, avertizand totodata asupra pericolelor “zanganitului de sabii si strigatelor belicoase” (Steinmeir). Propunerea a fost insa respinsa de conservatorii germani, cat si de oficiali NATO si americani, ultimii parand sa fi inclinat balanta sanctiunilor, asupra careia deocamdata par sa aibe controlul.
Reactiile economistilor si statisticienilor, care prin argumentele cifrelor au aratat efectele negative, pentru toti, ale sanctiunilor economice, sunt impartite. Unii considera ca legenda neoliberalista a libertatii economiei de piata a mai murit inca o data. Ca nu jocul liber al cererii si ofertei fac legea in piata, ci deciziile politico-militare. Cei mai multi cred insa ca este vorba despre o inadmisibila incalcare politico-militara a legilor sau manualului economiei de piata, o cauza care ar explica de ce economia mondiala refuza sau intarize sa se insanatoseasca. Nu mai vorbim de nemultumirile producatorilor si comerciantilor.