Edith Piaf – Non, Je ne regrette rien

O drama comuna crestino-islama: Infiltrarea ostila. Impudicitatea si criminalitatea, in biserici si moschei. Denuntarea si eradicarea sunt imperios necesare

Crestinismul a aparut pe un sol germinativ iudaic, fapt pentru care despre crestinism se mai spune ca este o religie iudeo-crestina. Intr-un mod relativ similar ca precedenta si aparitie, se poate spune despre islam ca este o religie crestino-islamica. Pacea, credinta si alte valori islamice se hranesc din radacini crestine, din scrieri si mesaje ale profetilor si apostolilor, fata de care islamul isi recunoaste in mod explicit pozitia de continuitate. Exista surse care sustin aceasta relatie de descendenta (Cine a creat islamul si de ce):

https://www.youtube.com/watch?v=uPerbp0OHoA

Despre aceasta relatie se vorbeste mai putin azi. Probabil se vrea sa fie data uitarii. Nu din motive religioase, ci politice si geopolitice, care incearca sa puna religiile in conflict, intr-o falsa “ciocnire a civilizatiilor”. Plecand tocmai de la cauza politica si de la scopul ei, de provocare a unui “razboi al religiilor”, care sa le slabeasca si sa le reduca influenta, crestinismul si islamismul, primele doua cele mai mari religii, sunt atacate nu numai din afara lor, prin terorism si persecutie, ci si din interior, prin infiltrare ostila, de catre agenti de radicalizare ori ai falsei credinte.

In biserici au patruns, in principal pe calea scolilor ecleziastice cu finantari politice ostile (asa cum este si reteaua de invatamant a predicatorului mormono-islamo-americano-turc Fethullah Gulen, patrunsa si in Romania) falsi predicatori, stricatori ai crestinismului si raspanditori ai falselor valori crestine. Propagatori ai impudicitatii, ai lipsei de pudoare, de rusine. Unul dintre cele mai nerusinate si umilitoare exemple este cel al “bisericii rusinii” din statul american Virginia, in care slujbele religioase se fac cu pastoral si enoriasii in pielea goala:

http://afirmativ.com/2014/02/11/biserica-rusinii-pastorul-si-enoriasii-la-pielea-goala/

In moschei, imami inrolati politic ca agenti de radicalizare predica in mod deschis criminalitatea, savarsirea de omoruri, ura, intoleranta. Agentii de radicalizare si predicile lor de radicalizare islamica modeleaza falsele constiinte islamice, ale adeptilor radicalizati, care sunt uneltele terorismului. Impreuna alcatuiesc organizatiile teroriste de tipul Statului Islamic, care savarseste crimele teroriste de statalitate si religioase impotriva statelor si popoarelor islamice. Dar si crestine:

http://www.evz.ro/atac-intr-o-biserica-din-franta-ucigasii-preotului-decapitat-au-jurat-supunere-statului-islamic-intr-un-clip-difuzat-de-reteaua-terorista.html

Volatilitate mare a intentiilor de vot in SUA: In cateva zile, acul balantei sondajelor a sarit de la 3 puncte in favoarea lui Trump la 6 puncte in favoarea lui Clinton

Caldura mare, mon chere! Parca pana si balantele sondajelor electorale din SUA sufera de caldura. In doua sondaje publicate luni, 25 iulie, dupa ce saptamana trecuta a fost investit de conventia republicana, Donald Trump o prindea din urma si chiar o depasea cu 3 puncte pe rivala sa democrata, Hillary Clinton. Asta dupa ce pana atunci majoritatea sondajelor o dadeau pe democrata castigatoare la o distanta apreciabila.

http://www.hotnews.ro/stiri-international-21182621-donald-trump-este-cotat-intr-sondaj-trei-puncte-inaintea-lui-hillary-clinton.htm

La nicio saptamana, intr-un sondaj care a fost făcut public vineri, 29 iulie, la o zi după ce fosta șefă a diplomației administratiei Obama a acceptat oficial nominalizarea pentru scrutinul presidential din noiembrie, Hillary Clinton l-a intrecut cu 6 puncte procentuale pe Donald Trump.

http://www.agerpres.ro/externe/2016/07/30/sua-hillary-clinton-are-un-avans-de-sase-puncte-procentuale-in-fata-lui-donald-trump-sondaj–03-05-49

Nu am preferinte pentru un candidat anume, este treaba alegatorilor americani. Am insa o sensibilitate profesionala fata de instrumentele de masurare sociologica. In primul rand pentru ca rezultatele sondajelor de opinie sunt in mare parte responsabile de formarea pereceptiilor. Un sondaj cu o marja de eroare de plus minus doi si ceva la suta, spun studiile, da o aura de maxima seriozitate. Masuratorile cu erori mari sau cu metodologii dupa ureche pot ascunde manipulare sau fraude. De aceea am ramas nedumerit de marja de eroare anuntata de 4 puncte procentuale a ultimului sondaj.

Suprarealism si megalomanie: In zilele noastre mai este posibil un razboi de punere a lumii la “respect”?

S-a spus de multe ori in ultimul timp, partial justificat de evenimente, ca lumea s-ar afla in plin razboi mondial. Un razboi nedeclarat, al loviturilor conspirate si pe la spate, pentru interese si bani, care in alte dati (in cele doua razboaie mondiale), au curs galgaitor in unele pungi, facand superbogatii lumii de azi.

Dar un razboi mondial deschis, va mai fi el posibil? Sau operatiuni ca Northwoods, planuita sa declanseze un razboi mondial, ori ceva asemanator care sa duca la o criza majora, ca operatiunea Gladio, mai sunt oare posibile in zilele noastre?

https://en.wikipedia.org/wiki/Operation_Northwoods)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Opera%C8%9Biunea_Gladio)

Ar putea reveni megalomania din alte timpuri, care a facut razboaie pentru a pune lumea la “respect”? O megalomanie care, cu un alt actor in timpul ce va veni, sa dezlantuie un razboi prin care sa ceara lumii inchinare si “respect”? Respectul si stima sunt doua lucruri diferite. Respectul este formal, putand fi obtinut prin obligatie, constrangere sau politica fricii. Stima este informala, bazata pe apreciere si valoare, deci ceva autentic si meritat.

Scriitorul evreo-romano-american Norman Manea, unul dintre cei mai cunoscuti scriitori romani care traieste in SUA, care a implinit 80 de ani pe 19 iulie, prilej de a-i transmite mai cu intarziere dar mai din suflet multa sanatate si multi ani, a vorbit intr-un interviu din “Romania libera” despre “frustrare” si “megalomanie”.

Venerabilul scriitor a vorbit despre megalomanie, ca sursa a desprinderii de realitate. Despre “megalomania cuiva dintr-un sat care crede ca satul lui e cel mai grozav”. O eroare pe care a numit-o “provincialism”, care sfideaza ca “omul nu este doar într-un anumit fel, în grădina asta globală sunt tot felul de viziuni, de sensibilități și de tradiții”.

Supravietutior al Holocaustului, pe care l-a caracterizat drept o “teribila trauma generala a omenirii”, nu numai a evreilor ci si a germanilor, “pentru că un popor atât de cultivat și atât de progresist în multe perioade ale istoriei sale a căzut dintr-o dată într-o capcană stupidă”, Norman Manea a avertizat ca suntem in continuare foarte vulnerabili la minciuna si fanatism, care atrag si impun oroarea, pe care o vedem si in zilele noastre.

http://www.romanialibera.ro/opinii/interviuri/norman-manea–fereasca-dumnezeu-sa-ia-premiul-nobel–cineva-de-la-noi–424053

Dar complexul megalomaniei este aproape exacerbat in cazuri de “metropolitanism”, de tari mari care nutresc frustrari si ambitii globaliste, unipolariste. Evident ca unipolarismul intra in contradictie cu multipolarismul, prin lipsa de respect fata de popoarele si tarile lumii, fata de aspiratiile acestora de a trai in pace, libertate si suveranitate.

Campania electorala pentru alegerile prezidentiale din SUA a fost din pacate folosita de multe ori ca o scena pentru politica fricii. Minti lucide au atras atentia asupra retoricii belicoase si furioase a candidatului republican Donald Trump, care aminteste de trecutul intunecat al nazismului, dar care si prefigureaza o capcana la fel de stupida ca cea rememorata de scriitorul Norman Manea, in care de aceasta data ar putea cadea poporul american, daca Trump va fi ales presedinte.

Punerea lumii la “respect” prin politica fricii ar putea afecta relatiile transatlantice. Sunt deja denunturi, multe americane. Politica lui ”Make America great again” ar putea deveni o megalomanie periculoasa, daca a deveni mare inseamna a-i face mici pe ceilalti, prin a le cere sa “respecte” reinvierea unipolarismului, calcarea in picioare a multipolarismului, a nazuintelor de libertate si suveranitate. Nu exista libertate fara suveranitate. In noul “Watergate” din tabara democratilor nu mai sunt facuti responsabili republicanii, ci rusii. O recitire pe sarite si cu schimbari de personaje a dubioasei afaceri din 1972-1974, in care presedintele Richard Nixon si-a sustinut pana la moarte nevinovatia. Comentand speta EmailsGate, Donald Trump a conchis provocator: “Nimeni nu ne respecta”.

 http://www.hotnews.ro/stiri-international-21187505-donald-trump-provoca-hackerii-rusi-gaseasca-miile-mailuri-sterse-serverul-privat-folosit-hillary-clinton.htm

Marul discordiei: Gulen va capata “imunitate” sau va fugi?

Predicatorul musulman Fethullah Gulen, acuzat de președintele turc Recep Tayyip Erdogan că s-ar afla în spatele tentativei de lovitură de stat eșuate din această lună din Turcia, pune la grea incercare relatiile bilaterale dintre SUA si Turcia.

Gulen a declarat într-un interviu publicat vineri de cotidianul italian Corriere della Sera că este încrezător că Washingtonul nu-l va preda Ankarei.

Altfel spus, Gulen spera sa obtina “imunitate” din partea autoritatilor americane in fata justitiei turce. Un fapt de neconceput, la fel ca si tactica predicatorului de a se transforma pe sine intr-o piatra de incercare.

http://www.agerpres.ro/externe/2016/07/29/predicatorul-fethullah-gulen-increzator-ca-sua-nu-l-vor-extrada-in-turcia-12-36-15

Pe de alta parte, ministrul turc al justiției a facut cunoscut ca deține informații potrivit carora Gulen ar putea fugi din SUA în Australia, Mexic, Canada, Africa de Sud sau Egipt.

http://www.agerpres.ro/externe/2016/07/28/turcia-ministrul-justitiei-detine-informatii-ca-predicatorul-gulen-ar-putea-fugi-din-sua-12-08-26

Egiptul, singura tara dintre cele vizate care a avut o reactie, a declarat miercuri seara, prin vocea premierului, ca  nu a primit o solicitare de azil politic de la Fethullah Gulen, dar ca va analiza o astfel de solicitare, daca va fi depusa.

http://www.agerpres.ro/externe/2016/07/28/egiptul-nu-a-primit-o-solicitare-de-azil-din-partea-predicatorului-turc-fethullah-gulen-prim-ministru–13-44-09

Este putin probabil ca SUA il vor preda Turciei pe imamul Gulen. Dar nepredarea, asociata cu “imunitatea”, va fi la fel de delicata pentru relatiile dintre cele doua tari. Tertium non datur? Nu chiar, se speculeaza. Gulen ar putea fi facut fugit.

Dilema Occident-Orient: Alegere ostila sau sinteza prietenoasa?

Occidentul si Orientul traiesc drama alegerii ostile, in care fiecare alege sa-l excluda pe celalalt. Alegerea ostila este o falsa alegere, avertizeaza Aleksandr Dughin, ideologul eurasianist al Kremlinului.

Intr-un comentariu tv in care se refera la optiunile geopolitizate ale Republicii Moldova, Dughin ii ataca deopotriva pe politicienii moldoveni pro-rusi, care au nostalgia trecutului sovietic, cat si pe cei pro-occidentali, captivi ai mirajului secular al dominatiei vestice. Ideologul nu a ezitat ca unora sa le atribuie “un nivel scazut de cultura”, iar “perfidului Occident”, cum as parafraza o cunoscuta expresie, faptul ca “ofera mereu alternative false”, provocatoare de “dezbinare”, “extremism” si, in final, “crize”.

“În Moldova trebuie adunat și unificat tot ce înseamnă Rusia ortodoxă profundă și România profundă. Nu trebuie să alegem, ci să unificăm, să reînviem și să reafirmăm cele mai sublime orizonturi ale înrudirii duhovnicești ale popoarelor ortodoxe”, a afirmat sustinatorul eurasianismului, un concept si o miscare care ele insele propun o “sinteza prietenoasa” (expresia imi apartine) la scara continentala.

http://www.flux24.ro/ideologul-kremlinului-trebuie-unificata-rusia-ortodoxa-si-romania-profunda/

Este o idée noua, care se detaseaza de abordarile geopolitice exclusiviste ale globalismului si izolationasimului. Intre cele doua extreme confruntationale, calea de mijloc, de coexistenta cooperanta si constructiva a unor profunzimi care pot fi legate intre ele prin tot ce le apropie si le inrudeste mi se pare demna de atentie.

“Sinteza prietenoasa” este ea insasi o alegere. Ar putea fi o alta fata a multiculturalismului, mult prea viciat in ultimul timp de ura, intoleranta, dusmanie, conflicte? Un raspuns afirmativ ar avea multe sanse, cred, daca vom aduce mai multe clarificari, atat valorice cat si normative, asupra a ceea ce inseamna identitatea privata si identitatea publica a fiecarei persoane. De asemenea, daca vom implementa consensul, civilizator i-as spune, privind laicitatea statului si spatiului public.

SUA/alegeri: Conventia democratilor. Consilieri si strategii. Greseli si balbe. Invatam ceva?

Orice administratie politica nationala care se afla in exercitiu de doua cicluri electorale are in mod obiectiv un grad ridicat de uzura. Administratia democrata americana Obama nu face exceptie. Cel putin tactic daca nu strategic, Hillary Clinton ar fi trebuit sa vina cu o alternativa critica si constructiva. O distantare de administratia Obama ar fi oferit motive noi de speranta si de garantie de progres. Nu a facut-o. Democratii au intrat in alegeri ca un partid monolit si incremenit, in care cine ar fi trebuit sa reprezinte noul s-a pupat pe gura cu vechiul. O greseala asupra careia avertizeaza orice manual electoral. Consecinta neiertatoare este depunctarea la urne. Nu este insa singura.

Politica americana a devenit de ceva vreme un loc comun pentru strategii care abat atentia de la esecuri sau crize interne reale (in desfasurare, inregistrate sau potentiale) catre cauze externe inventate. Un obicei care pentru politicieni este convenabil, dar care pentru populatie si tara este pagubos – problemele se acumuleaza si solutiile intarzie sau chiar sunt blocate. Repetarea si stridenta lui “altii sunt de vina, nu noi” prejudiciaza credibilitatea, ca in povestea rasuflata cu “vine lupul!”. Incercarea post-conventie de a justifica declinul vizibil al sanselor si eventualul esec al candidatului democratilor prin factorul extern, ca Rusia poate influenta alegerile din SUA, in favoarea lui Donald Trump, este sinonima cu slabiciunea care se auto-motiveaza printr-un fals argument de superioritate al celuilalt. Este a doua greseala majora.

Intrebat în legătură cu suspiciunile că Rusia s-ar afla în spatele scurgerii de informaţii de la convenţia Partidului Democrat, seful administratiei democrate americane a declarat că „orice este posibil”. „Ceea ce ştim este că ruşii pătrund în sistemele noastre. Nu doar în cele guvernamentale, dar şi în sistemele private”, a precizat presedintele Barack Obama. Este pur si simplu incredibila disproportionalitatea pe care Obama o pune intre Clinton si Trump, legandu-l pe ultimul de un argument de prestigiu sau autoritate extern, ca ar fi “omul rusilor”. Insinuarile ca Donald Trump nu ar fi omul republicanilor si al americanilor si ca ar fi “ajutat” de Rusia sa “castige” incalca in mod evident linia rosie care separa realitatea de fabulatie. Balbe, care ca si greselile vin cu siguranta din zona consilierilor, au fost si la investitura de miercuri, cand Obama a promis „O vom duce pe Hillary la victorie”, anuland “perspectiva” Trump, si a afirmat ca “ea este pregătită pentru postul de comandant suprem”, contrazicand democratia. O ipoteza nu poate fi ocolita: il “incarca” Obama psihologic” pe Trump si-i “face” agenda prezidentiala? Nu ar fi exclus. In povestea emailurilor sparte de “rusi” sau “chinezi”, Trump a spus “Nu suntem respectati”. Daca a fi “respectat” inseamna acceptarea ca greselile sau slabiciunile proprii sa fie trecute in contul altora. Vin si la noi alegerile, invatam ceva?

Manipulare: USB, umflat cu pompa fuziunii… cu ea insasi. USR-ul, rebotezat, “o armata cu mai multi generali decat indieni”?

Nicusor Dan a prins din zbor ideea privind posibilitatea de a folosi fuziunea pe post de “pompa”. Liderul Uniunii Salvati Bucurestiul a anuntat joi ca Uniunea Salvati Romania a fost inregistrata ca partid politic.

USR va fuziona cu USB prin absorbtie, pentru a nu pierde mandatele de consilieri castigate in alegerile locale. USR isi va organiza filiale  judetene si va avea un congres „pur formal” la jumatatea lunii august.

Daca se vrea ca USR, practic USB rebotezat, sa nu fie confiscat de o anumita ideologie si conducerea USB sa fie conducerea USR, cum au declarat liderii USB, de unde isi va recruta “soldatii” si cat de mare va fi “armata” USR?

Impresia mea este ca USR chiar va fi “o armata cu mai multi generali decat indieni”, cum remarca ironic Adrian Nastase, cu cateva zile in urma, la adresa USB. USR are mai multe sanse decat USB sa identifice cu acest paradox.

Sa ne gandim la “generalii” de la judete, cu ce “indieni” isi vor umple organigramele pentru a obtine cu chiu cu vai o filiala, oricat de mica? Mergand pe paradoxul „fuziunii”, tare mi-e teama ca in toamna sa nu avem un paradox si mai dihai, ca numarul alegatorilor sa fie mai mare ca numarul populatiei!

PS: Nicusor Dan a facut cunoscuta tinta electorala a USR la parlamentare. Daca incerci sa intelegi de unde si cum va obtine atatea voturi, te ia durerea de cap! De unde va scoate procentul de 10 % acest Pristanda al voturilor?! O mai fi in dictionare cuvantul decenta?

Exceptional discursul cancelarului Angela Merkel: Respinge “ferm” apelurile de a nu mai primi refugiati / “Frica nu poate servi ca fundament pentru acțiune politică” / „Germania nu poate renunța la responsabilitatea sa umanitară”/ “Vom reusi”

Un refugiat de razboi nu trebuie sa ajunga un dezradacinat, dar nici un fugar de munca sau de integrare.

In contextul atentatelor din ultimele zile din Germania, care a inflamat criticile la adresa politicii sale conservatoare de a primi imigranti, cancelarul german Angela Merkel a respins “ferm”, joi, apelurile de a-si abandona viziunea de deschidere si umanism pro-imigratie.

Jihadiștii „vor să pună sub semnul întrebării disponibilitatea noastră de a primi persoane în dificultate. Ne opunem ferm urii și fricii” pe care teroriștii vor să le răspândească, a spus lidera conservatoare într-o conferință de presă la Berlin.

Dar, „din păcate, trebuie să acceptăm că numeroși luptători islamiști au ajuns în Europa din Siria” si că atacatorii Statului Islamic care s-au dat drept refugiați „au ridiculizat” Germania, a recunoscut Angela Merkel.

“Vom reuși”, si-a reafirmat cancelarul crezul lansat la sfârșitul verii 2015, când Germania și-a deschis porțile pentru sute de mii de refugiați care fugeau de război sau de sărăcie. „Frica nu poate servi ca fundament pentru acțiune politică”, iar “Germania nu poate renunța la responsabilitatea sa umanitară”, a adăugat șefa guvernului german.

http://www.agerpres.ro/externe/2016/07/28/merkel-respinge-ferm-apelurile-de-a-nu-mai-primi-refugiati-dar-recunoaste-ca-multi-jihadisti-au-ajuns-in-europa-15-50-12

Dupa parerea mea, mesajele Angelei Merkel contureaza o viziune matura, plina de intelepciune, pe termen lung, care, indiferent de mutatiile politice europene care vor avea loc, de asteptat si normale din punct de vedere democratic, inclusiv inlaturarea sa de la guvernare, va trebui continuata.

Acest adevarat testament politic al crestin-democratei Merkel continua mostenirea lui Adenauer si Kohl, aduce o rezonanta deplina a valorilor crestine si democrate cu cele ale islamului uman, pasnic si tolerant-cooperant, a carei imigratie masiva si neasteptata, datorate suferintelor si stigmatizarilor nemeritate la care l-au expus razboaiele, era necunoscuta pe vremea celor doi cancelari, supranumiti refondatorul si reunificatorul.

Strategia reconciliatoare si rezonatoare a “mamei” Merkel, o adevarata “regina” a pacii, intelegerii si cooperarii fara “ziduri”, este asadar corecta, tacticile sunt cele care vor trebui schimbate. Aceste tactici vor trebui cautate in zonele selectiei si integrarii imigrantilor, nu in ultimul rand ale identificarii si neutralizarii surselor si agentilor de radicalizare, dar si ale reintoarcerii refugiatilor la casele lor, cu o valoare adaugata care sa-i ajute sa contribuie la refacerea si ridicarea patriilor-mame. O Europa si o Lume redivizate, retrase inapoia frontierelor sau in transee sunt de neimaginat si de neacceptat.

Eseu-pamflet: Dumnezeul alegerilor si ploile de campanie

Campania pentru alegerile prezidentiale de pana la conventiile de investitura din SUA a fost inselatoare, stridenta, fara idei de reforma politica si, cred, cu un apetit in crestere de rasturnare, de tip Brexit, o specialitate deja a casei (anglo-americane).

De ce inselatoare? Pentru ca sansele republicanului Donald Trump au fost prezentate o lunga perioada de timp, pana la conventia republicana de fapt, ca fiind minime, uneori chiar inexistente. Cine sa aleaga „un nebun”, cum il caracterizau adversarii din tabara democrata si chiar unii din propria tabara?!

De ce stridenta? Pentru ca unele tipuri de mesaje si de gestica au intrat uneori intr-o zona interzisa de multe decenii, de rasism, xenofobie si cazne pe care nu le mai credeam posibile. A se vedea politica preconizata de stigmatizare si persecutie a musulmanilor, inchiderea in fata unor aliati prin sistemul de vize, acceptarea torturii prin simularea inecului. Sincer, le-am luat ca niste glume teribiliste, pentru a atrage atentia mass-media.

Absenta proiectelor de refomare a sistemului politic ne arata ca de fapt vom asista la o schimbare intre presedinti, ca la o predare de stafeta. Va fi o schimbare putin satisfacatoare. In situatia data, o schimbare politica reala nu se mai poate obtine printr-o schimbare de presedinti, ci doar printr-o schimbare de sistem.

Neavand altceva de ales, alegatorii se vor multumi chiar si cu o schimbare a culorilor politice ale presedintilor. Nealegerea lui Hillary Clinton, un produs al unui model consumat, va fi ca o supapa pentru presiunea sociala.

Si daca as fi fost un Dumnezeu al alegerilor nu cred ca as fi aranjat mai bine ploile de campanie. Cu o candidata cu mesaje decente, feminine, indelung creditata public cu prima sansa. Cu un candidat excentric, furtunos si dezaprobat, un fundal perfect pentru a nu-i refuza nici cele mai intrigante mesaje, ca din partea cuiva care nu merita sa fie luat in serios, pentru ca oricum nu ar avea nicio sansa. O adevarata arta de aranjare a ploilor de campanie si de a face cunoscuta o agenda electorala controversata, fara prea multe piedici si impotriviri.

Daca as fi alpha si omega, inceputul si sfarsitul, cum se zice in cartea sfanta, si mi s-ar cere vremea politica probabila americana dupa alegerile prezidentiale, as raspunde intr-unul din stilurile de campanie, de-acum binecunoscute: sfarsitul neoliberalismului in afara si inceputul comunismului inauntru. Nu ma luati (prea) in serios, va rog, e doar un eseu-pamflet!

http://www.contributors.ro/global-europa/conven%c8%9biile-na%c8%9bionale-din-statele-unite-campania-electorala-cu-vicepre%c8%99edin%c8%9bi-mai-buni-decat-preziden%c8%9biabilii/