Conflict de interese: Ministrul parlamentar

24/09/2016

O propunere dinspre partidul de centru-dreapta Alianta Liberalilor si Democratilor (ALDE) al lui Calin Popescu Tariceanu, sustine semnarea unui acord de către „toate forţele politice care respectă democraţia”, prin care acestea să se angajeze că viitorul Executiv va fi format în Parlament, „cu precădere din parlamentari”.

Temerea ca viitorul Guvern sa fie stabilit in afara noului cadru parlamentar, rezultat din alegerile parlamentare din 11 decembrie, si noul premier sa fie cineva pe care nu l-a ales nimeni este perfect indreptatita, justificata de istoria guvernarii tehnocrate. Insa la fel de real este si pericolul de a cadea intr-o alta extrema, ca ministrul sa fie si parlamentar, ceea ce distoneaza cu separatia, independenta si echilibrul puterilor in statul de drept.

Ar exista insa o cale de mijloc, ca toti ministrii sa provina din parlamentari, dar care pe durata mandatului executiv sa-si suspende sau sa i se suspende calitatea de parlamentar sau cel putin votul parlamentar. Aceste suspendari ar urma, daca se va ajunge la acord, sa opereze corespunzator, prin scadere, si asupra numarului de parlamentari si de voturi care se iau in calcul la stabilirea prezentei si adoptarea actelor parlamentare. Oricum, prezenta si voturile ministrilor la sedintele Parlamentului sunt nesigure, datorita absentelor, de cele mai multe ori.

Inacceptabila, in totalitate, mi se pare o alta prevedere din posibilul acord, interdicţia constituirii de alianţe cu „partidele anti-sistem”, care pot avea intelegeri extrem de diferite si de partizane. „Nu vor fi încheiate alianţe pre-electorale sau post-electorale şi, după exemplul Parlamentului European, (…) va fi exclusă orice formă de colaborare parlamentară cu partide anti-sistem, de factură populistă, care au denigrat programatic instituţiile democratice naţionale, Parlament, partide şi au promovat sistematic neîncrederea în clasa politică, în reprezentanţii aleşi ai naţiunii şi ai comunităţilor locale”, a afirmat Tariceanu.

Dl. Tariceanu si partidul domniei sale sunt de inteles, sunt de dreapta, iar sistemul politic in functiune de 12 ani este o creatie a dreptei, mai précis a presedintelui de dreapta Traian Basescu si a partidului sau prezidential, fostul PDL, pe care l-a mostenit si il duce mai departe un alt presedinte de dreapta, Klaus Iohannis, impreuna cu “guvernul meu”, care pana una-alta este guvernul tehnocrat al lui Dacian Ciolos.

Nu este vorba, in cazul sistemului de dreapta, de persecutarea liderilor de stanga si blocarea alternantei la functia suprema in stat, ci de nesocotirea intereselor fundamentale ale electoratului de stanga, intr-o tara de stanga, a unor interese primordiale care tin de nationalismul suveranist si economic, absolut legitim si imbratisat fara exceptie de toate statele si natiunile, cat si a mersului in orb, fara un nou proiect de tara, lucruri care sunt fara discutie inacceptabile. Prin urmare, inghetarea in sistem, pe motiv ca nu trebuie sa fii “anti-sistem”, sugerandu-se ca acesta ar fi perfect, este o aberatie retrograda, anacronica si cumplit de costisitoare pentru Romania.

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-21310616-tariceanu-vrea-partidele-politice-semneze-acord-care-prevada-viitorul-executiv-format-parlament-precadere-din-parlamentari.htm?nomobile=


Migratia pe “ruta Balcanilor”: Blestemul dezmembrarii Iugoslaviei?

24/09/2016

Imagini pentru harta europei cu capitaleO reuniune pe tema migratiei a statelor de pe “ruta Balcanilor”, initiata de Austria, care se desfasoara sub egida cancelarului german Angela Merkel, la care participa si Romania, are loc, sambata, la Viena.

“Ruta Balcanilor” a fost utilizata de zeci de mii de migranți pana in luna martie, cand intre Bruxelles si Ankara a fost semnat un acord de inchidere terestra a acestui itinerariu, in fata afluxului migrator pe cale maritima, dinspre Mediterana.

Potrivit estimarilor UE, problema migratiei nu va fi rezolvată în această toamnă, și nici măcar în 2017, dar sunt necesare masuri suplimentare si eficiente, pentru a nu se repeta haosul din toamna lui 2015, care a dus la o „pierdere de control” parțială a frontierelor.

Fara indoiala, migratia masiva reprezinta un risc de instabilitate tot atat de masiv pentru tarile de origine, tarile emergente sau din alte zone ale lumii, avand in vedere interdependentele si mecanismele de transmisie globale.

Includerea tarilor de origine, a celor din vecinatatea nemijlocita si din regiunea extinsa in masurile de combatere si de control a riscurilor de instabilitate pe care le implica pentru toti migratia voluminoasa este extrem de necesara si o urgenta pe agendele de securitate.

Uitandu-ma pe harta cailor apropiate de acces ale migratiei spre Europa, care intr-o mare masura se suprapune cu Balcanii de Vest, cum sunt denumite statele din fosta Iugoslavie (fără Slovenia și Croația) și Albania, observ una din marile slabiciuni ale zonei, care consta in marea sa faramitare politica. Urmeaza apoi faramitarea etnica si religioasa, care insa politic nu este sau nu ar trebui sa fie determinanta, aceasta fiind cunoscuta in Vest sub denumirea de multiculturalism.

Multitudinea de etnii si religii este prezenta in orice statalitate federala (SUA – 50 de state si un district federal, UK – 4 state si mai multe teritorii dependente), in orice comunitate/organizatie interguvernamentala (Commonwealth – 53 de state independente), in orice integrare economica (Uniunea Europeana, 28-1 state independente) etc.

Presupunand ca am face un brainstorming politic, ar fi interesant de stiut care ar fi scorurile la intrebarea “Care credeti ca ar fi fost rezultatul migratiei sudice spre Europa, daca ar mai fi existat bariera iugoslava?” Fireste, ar fi fost vorba, azi, despre o Iugoslavie democrata si politic, pentru ca economic fosta RSFI era aproape capitalista, cu o economie deschisa, de piata.

Euro-Balcanii, intelegand prin aceasta europenizarea integrala a zonei, prin primirea in UE si in NATO a tuturor tarilor din Balcanii de Vest, este o strategie pe rol, pana acum de cel mai mare succes. Bruxellesul a mai facut un mare pas inainte in ultimele zile, prin acceptarea cererii de aderare a Bosniei – Hertegovina. Ma intreb, insa, daca, pe termen lung, ar putea exista si o formula de integrare politica a zonei, de refacere a fostei bariere iugoslave, prin realizarea unei “Mari Britanii” a Balcanilor de Vest?

http://www.agerpres.ro/externe/2016/09/24/angela-merkel-se-intalneste-cu-liderii-statelor-de-pe-ruta-balcanilor-la-viena-romania-va-fi-reprezentata-la-reuniune-10-12-21


%d blogeri au apreciat: