DNA, mai tare ca Pandora

01/10/2016

Involuntar sau nu, DNA a redeschis vulcanul luptei interne pentru controlul conducerii PNL, dintre aripile liberala si democat-liberala, in care acesta continua sa fie scindat dupa fuziunea dintre vechiul PNL si vechiul PDL.

Decapitarea unui cap al conducerii bicefale a PNL, prin demisia copresedintelui Vasile Blaga, la care acesta a fost obligat in urma punerii sale sub urmarire penala de catre DNA, a scos de la dospit ideea alegerii unui presedinte unic.

Din sagetile pe care liberalii si le arunca unii altora in presa pe tema realegerii unui alt copresedinte, in locul lui Blaga, sau revenirii PNL la normalitatea unui presedinte unic, se desprinde concluzia clara ca vechii liberali sustin varianta presedintelui si democrat-liberalii pe cea a copresedintelui.

Raportul de forte in aceasta confruntare este favorabil vechilor liberali. Aceasta este a doua concluzie neta, care se poate deduce cu usurinta din reactiile vehemente de respingere de catre fostii democrat-liberali a variantei presedintelui unic.

Sunt greu de anticipat deciziile celor doua aripi, care urmeaza sa aiba discutii separate, iar liberalii vechi si intalniri cu liderii din teritoriu. Pot doar presupune ca de aceasta data ca (re)-“tribalizarea” va pune pe fuziune o presiune mai mare ca oricand. Daca securea razboiului va fi dezgropata, fuziunea se va transforma in secesiune.

Sforile noului joc, pe miza presedinte sau copresedinte, sunt in mainile lui Klaus Iohannis. Frustrari s-au adunat de partea ambelor aripi din PNL, dar cred ca cele ale vechilor liberali sunt mult mai mari, pe perceptia ca au facut o mezalianta, fostul PDL fiind o ruina la momentul fuziunii.

Liberalii lui Iohannis nu sunt orbi nici la ridicarea partidului lui Basescu, PMP, si la riscul reintalnirii, rejonctiunii comandantului cu fostii camarazi. Mai este si o alta ipoteza, un presedinte unic al PNL l-ar putea atrage mai usor pe Dacian Ciolos, ca lider sau oferindu-i sprijinul politic, oricare din aceste posibilitati fiind putin probabil ca s-ar bucura de acceptul fostilor membri ai fostului PDL.

Pe de alta parte, PNL si-ar rezolva propunerea de premier. O particularitate care se contureaza rapid si destul de puternic pentru alegerile parlamentare din iarna este ca nu va conta marimea partidului, ci numarul voturilor pe care le va putea atrage. Liderii, personalitatile puternice vor atrage voturile.

In treacat spus sau in loc de concluzie, parerea mea este ca Vasile Blaga este un nevinovat, o victima, un sacrificat fara stirea lui, pe altarul interesele politicianiste ale lui Klaus Iohannis si ale liderilor vechi liberali, in frunte cu Alina Gorghiu. As dori sa ma insel, dar probabil varsta, uzura, izolarea au facut ca „nea” Vasile sa nu prinda de veste ca in jurul lui s-a tesut o intriga. Vom vedea daca bonomul Blaga va fi un personaj fara rol, dintr-un scenariu in care nu va juca.


SUA: De ce luna viitoare americanii il vor alege presedinte pe Donald Trump

01/10/2016

Evaluarea sumbra a “mostenirii” Obama-Clinton are toate confirmarile de realism, interne si externe.

http://www.contributors.ro/editorial/ganduri-sumbre-din-d-c/

Pe Hillary Clinton nu a ales-o nimeni, si nici nu o va alege.

Intern, Obama si Clinton s-au afirmat ca doi minoritari ale caror rasialitate si etnicitate au jucat cel mai dramatic rol in epoca post-kennedyana, prin biciuirea politica si economica nemiloasa a marii majoritati a americanilor, care s-a vazut incolacita de saracia/saracirea extrema.

Apoi, zonele de infractionalitate interna, stimulate discret si protejate manipulativ de regimul “afro-evreiesec”, cum adesea l-a diagnosticat cu luciditate Donald Trump, au ajuns sa se impuna si sa fie impuse populatiei SUA ca o “patura suprapusa”.

In exterior, rasismul clicii minoritare s-a dezlantuit impotriva sirienilor si arabilor, provocandu-le distrugeri si suferinte chiar mai mari decat in perioada mincinoaselor razboaie “preventive”.

Sarcina lui Donald Trump de a schimba aceasta mostenire sumbra este enorma, dar nu imposibila. Intr-un fel sau altul, candidatul republican a inventariat de-a lungul campaniei sale electorale o serie de urgente, a caror prospetime nu a trecut pe langa urechile alegatorilor, ca in cazul mesajelor invechite ale rivalei sale.

Mesajele de politica sociala ale lui Donald Trump au sugerat ca razboiul intern va fi oprit, pentru ca americanii de rand sa nu mai conteze doar ca surse inrobitoare de munca, de impozite si de soldati, spre imbogatirea si gloria celor din varful piramidei sociale, care se comporta ca si cand ar fi in varful unui lant trofic.

Oprirea razboiului din Siria, prin lichidarea monstruoasei creatii teroriste “Stat Islamic”, a fost ferm si in mod repetat asumata de catre prezidentiabilul republican Donald Trump. La fel, bararea cursului spre un nou razboi rece, in care de aceasta data ulii razboiului nu ar fi decat ei singuri, lumea fiind satula de orbirea si asurzirea cu dusmani fictivi si vanatori de vrajitoare.

Donald Trump a dat semnale incurajatoare si privind punerea umarului la refacerea intregului numit “lumea globala”, prin abandonarea aberantei politici a sanctiunilor, care fractureaza liberalismul si globalizarea si aduce pierderi pentru toti. Nu au trecut neobservate nici criticile lui Trump la adresa celor care sunt “lacomi”, o luare de atitudine care da o speranta revenirii la cooperarea egala si reciproc avantajoasa cu toate natiunile.


%d blogeri au apreciat: