Reguli politico-electorale noi?

02/10/2016

PNL s-a scos si in criza “Blaga”, propunand-o pe Alina Gorghiu ca presdinte unic al partidului. Liberalii, indiferent de ce aripa politica apartin, au receptat necesitatea si urgenta mesajului sefului statului, liberalul Klaus Iohannis, de a face din criza o oportunitate, pentru a iesi din criza intariti.

Surprinzator sau nu, gestul de unitate a venit din partea fostilor democrat-liberali. Fostul copresedinte si fost democrat-liberal Vasile Blaga a rostit cuvintele memorabile, cele mai potrivite pentru un mesaj de unitate, fie ca esti partid, tara sau altceva: “Suntem un singur partid, am decis ca PNL sa aiba un presedinte unic”.

Insa o mica fisura tot a ramas, promisiunea ca democrat-liberalii vor desemna premierul PNL, in cazul castigarii alegerilor. Dar premierul poate fi dat de un partid si daca acesta nu castiga alegerile. A se vedea “cutuma” Basescu: PMP nu va intra in nicio coalitie de guvernare, in conditiile in care va fi indispensabil si i se va propune, daca nu va primi functia de premier, urmand ca ministrii sa fie proportional cu voturile.

Intre a castiga alegerile parlamentare, a da premierul si a intra la guvernare pot fi, deci, nuante notabile, situatii diferite, in care prerogativa de desemnare poate fi diferita.

In plus, cine citeste cu atentie articolul 161 din Statutul PNL, pe care aripa democrat-liberala si-a intemeiat decizia de sustinere a Alinei Gorghiu, isi da lesne seama ca, in pofida unor gesturi de suprafata, in profunzime liberalii continua sa fie divizati potrivit fostelor apartenente. „In toate situatiile (stipuleaza articolul 161, n.m.) in cazul vacantarii unei pozitii de membru al unui organism de conducere, la orice nivel, pozitia respectiva va fi completata prin cooptare prin decizie a fostelor organisme corespunzatoare ale partidului din care a provenit membrul care ocupa pozitia respectiva”.

Intrand pe rolul de presedinte, Alina Gorghiu a si stabilit doua reguli pentru PNL, care au sansa, din cate se observa si se poate anticipa, sa nu ramana numai ale liberalilor.

Prima regula, “candidatul PNL la functia de premier nu trebuie sa aiba si carnet de partid”. Este vorba, aici, de o independenta politica formala a unui viitor premier liberal, de o perpetuare, daca vrem, a precedentului creat cu/de actualul premier tehnocrat Dacian Ciolos, dar care s-ar putea bucura de o sustinere politica asumata formal de PNL.

PNL nu are in portofoliu niciun fost premier, pe Tariceanu “pierzand”-ul la ALDE. Aceasta situatie este un handicap pentru PNL, deoarece partidele care au dat premieri au o experienta de guvernare si, implicit, se bucura de o prima de atentie din partea electoratului. Abandonand stereotipul care il lega pe premier de un carnet de partid, practic Gorghiu l-a adjudecat pe premierul tehnocrat Ciolos drept propunerea PNL de premier pentru viitorul guvern politic, caruia ii va acorda in mod asumat sprijinul politic.

Ceea ce propune PNL, premier neinregimentat politic dar cu sprijin politic, este o reproducere inovativa a statutului de sef al statului, care dupa ce a fost propus candidat de partidul sau si a obtinut increderea electoratului, isi da demisia din partid, devenind, formal, independent de partidul de provenienta (ca nu si informal, este o alta poveste).

Inovatia din noul caz este ca independenta formala pe intregul mandat de premier al PNL, in situatia ca acesta va da premierul, este anuntata si asumata de cele doua parti inainte de alegerile parlamentare. Altfel spus, mariajul PNL-Ciolos va fi fara acte. Dar nu auzim de atatea ori ca nu de o hartie depinde o poveste de dragoste?

O a doua regula, previzibila in acest moment, care se pare ca a fost intuita cu ceva timp in urma si de liberalul ALDE Calin Popescu Tariceanu, care a criticat-o aspru si cu multe argumente, este ca viitorul premier PNL sa nu candideze la alegerile parlamentare. Premierul tehnocrat Dacian Ciolos a dat asigurari repetate ca nu va candida pentru un loc in noul Parlament. „Nu o să candidez. Din ce a spus președintele eu nu am înțeles că mi-a cerut să candidez”, a reiterat vineri premierul. Comentariile la o asemenea situatie posibila pot fi impartite, atat din punct de vedere al democratiei si eligibilitatii, cat si al separatiei puterilor statului.


Ministrul de externe isi excede mandatul apolitic si provizoriu

02/10/2016

Ministrul de Externe, Lazar Comanescu, a declarat, la Digi 24, ca ia in calcul inlocuirea atasatilor economici din ambasade, motivand ca este nevoie de o „reimprospatare substantiala a resurselor umane alocate promovarii intereselor economice externe ale Romaniei”.

Declaratia de intentie a lui Comanescu a venit dupa ce vicepremierul Costin Borc a criticat faptul ca in reteaua externa au fost trimisi oameni pe criterii de prietenie sau de rudenie, pentru care alegerea ambasadelor ar fi fost facuta mai degraba pentru a le satisface interese turistice.

Intentia este fara indoiala buna, dar punerea ei in practica fara un mandat politic, cerut de o strategie de politica externa, care ca toate strategiile si deciziile pe termen lung este eminamente politica, ar excede statutul apolitic si provizoriu al guvernului tehnocrat. De ce se grabesc ME-istii, cand formula de guvernare tehnocrata, din care fac parte, este una de compromis, apolitica si provizorie, pentru decizii tactice si masuri de gestionare curenta? Pana la alegerile parlamentare mai sunt doar 10 saptamani. Sa aiba oare graba o explicatie electorala?


%d blogeri au apreciat: