Presedintele celor 538 de alegatori: Doi candidati, un sac de box. Competitia indignarilor

09/10/2016

John McCain își retrage sprijinul pentru Donald TrumpNoi e-mailuri dezvăluite o pun în dificultate pe Hilary: ÎN SLUJBA MARII FINANȚE

Scena campaniei prezidentiale americane din ultimele zile a inregistrat noi recorduri de paroxism, dupa publicarea comentariilor obscene despre femei ale lui Donald Trump si dezvăluirile Wikileaks care o pun în dificultate pe Hillary Clinton.

Opinia electorala din SUA este atat de buimacita sub ploaia de lovituri emotionale incat abia isi mai trage sufletul. Pana pe 8 noiembrie, cand majoritatea din cei 538 de alegatori care aleg presedintele SUA va ridica mana invingatorului, anuntand “Acesta este Alesul”, numit uneori si “Comandant sef”, probabil pentru a exclude orice cracnire, cei doi competitori, Donald Trump si Hillary Clinton vor continua sa indigneze opinia publica, care se vede transformata intr-un fel de sac de box, ca intr-o competitie a indignarilor.

Candidatul republican la președinția SUA, Donald Trump, a susținut categoric sâmbătă că nu se va retrage din cursă, în urma celui mai recent scandal din campania electorală, transmite AFP. „Nu voi renunța niciodată, nicicând” și „sunt zero șanse să abandonez”, a declarat el pentru Wall Street Journal, adăugând că adversara sa, candidata democrată Hillary Clinton, este „plină de defecte îngrozitoare”, motiv pentru care el se bucură de „o susținere formidabilă”.

De cealalta parte a emo-campaniei prezidentiale, sutele de e-mailuri ale lui John Podesta, șeful de campanie al candidatei democrate, care conțin remarci făcute de Hillary Clinton în 2013 și 2014, după încheierea mandatului ei de secretar de stat, în întâlniri private contra cost cu bancheri și oameni de afaceri, a starnit furia socialistilor lui Sanders si a multor tineri americani cu opinii de stanga.

Din discursurile lui Clinton, pe care aceasta a refuzat sa le faca publice, Wikileaks a dezvaluit ca prezidentiabila democrata sprijină comerțul global neîngrădit, visând la o piață comună bazată pe liberul schimb, și privilegiază interesele unilaterale ale marii finanțe, susținând că industria financiară trebuie lăsată să se autoreglementeze.

Urmarind balansul perceptiilor pe care Trump si Clinton incearca, si de multe ori chiar reusesc, sa le induca unul despre celalalt, ai impresia ca privesti o reprezentatie cu doi pe un balansoar, cu Raul cel mare si Raul cel mic, intre care cetateanul american si opinia publica internationala vor trebui sa aleaga, o alegere subconstienta fireste, in absenta posibilitatii unei alegeri directe.

Reactiile extrem de critice la adresa afirmatiilor degradante despre femei si agresiunilor sexuale ale lui Donald Trump, din urma cu 11 ani, venite din partea unor nume sonore din propria tabara (Condoleezza Rice, John McCain, pana si viceprezidentiabilul Mike Pence), cat si a unor actori celebri (Arnold Schwarzenegger, fost guvernator republican al statului California, Robert De Niro, care l-a etichetat pe impricinat drept un “derbedeu”, caruia i-ar placea sa-i traga “un pumn in nas”), par sa-l impinga pe candidatul republican in coltul Raului cel mare.

Pe baza a ceea ce regimul Obama-Clinton a oferit ochiului public cu obstinatie in campania electorala (incalcarea separatiei si independentei puterilor, prin cochetaria politica si electorala a justitiei si politiei federale cu candidata partidului presedintelui in scandalul EmailsGate), nu putem ignora si posibilitatea unei strategii psihosciale electorale mai sofisticate, prin care pacate ale statului de drept american, rasismului afroamerican si geopoliticii americane sa fie puse in seama “tapului ispasitor” Hillary Clinton. Contrastiv sau implicit, oponentul republican ar deveni, daca nu iubit, cel putin “preferat”, iar succesoarea administratie republicana, daca nu imaculata, cel putin mai “curata”.

Parerea mea este ca SUA au o nevoie vitala de schimbare. Riscurile ca greselile geopolitice sa se intoarca sau sa duca intr-un loc ingust, cat si ca sanctiunile sa devina autosanctiuni pot deveni din ce in ce mai reale, in absenta unei manevre de schimbare. Nemaivorbind de deteriorațiúnile de imagine. De aceea cred ca, indiferent cat de mari vor mai fi amplitudinile seismografului de imagine, republicanul Donald Trump va fi al 45-lea presedinte american.


%d blogeri au apreciat: