Pentru Reunificare, chiar trebuie sa asteptam sa vedem ce va face Transnistria? Sa asteptam 10 ani sau sine die? Adica sa consideram initiativa strategica drept un dat transnistrean si sa nu incercam sa o castigam? Daca ne uitam retrospectiv la Reunificarea Germaniei, observam ca acolo cele doua Germanii au castigat mai intai initiativa politica, in raport cu fosta URSS si fostul Pact de la Varsovia, prin semnarea unui tratat de reunificare, iar apoi s-au retras trupele de ocupatie. Desigur, primordial au contat bunavointa sovieticilor si restabilirea unor relatii calme, detensionate cu acestia. Lectia celor doi pasi ar putea fi subscrisa, prin normalizarea relatiilor romano-ruse si un tratat de reunificare romano-roman.
Incidentele de la marşul unioniştilor, prilej de campanie şi acuzaţii între partide, Guvern şi Primărie
Cele doua miscari transprutene de reunificare ar trebui puse sub un singur steag. Am in vedere o structura de interconexare la varf intre miscarea de reunificare din stanga Prutului (Actiunea 2012, condusa de George Simion) si miscarea politica de reunificare din dreapta Prutului (PMP, lider Traian Basescu), pe care le-as pune sub steagul Transprutiei, de Reunificare romana. Termenii de „transprutia” si de „reunificare” mi se par importanti deoarece atrag atentia asupra faptului ca nu este vorba de enclave, ci de vecinatati, care sunt despartite politic si geografic de raul Prut, cat si asupra unui istoric statal-etnic-national comun, cand cele doua state romane au fost un singur stat roman, ale carui inceputuri se pierd in negura veacurilor dacice. Regatul Dacia era marginit, in cea mai mare intindere a sa in timpul regelui Burebista, de țărmul Mării Negre și Bugul – spre est, Cadrilaterul boem, Dunărea panonică și Morava – spre vest, Carpații Păduroși – spre nord, iar Muntele Haemus (lanțul Balcanilor) – spre sud. Reunificarea, in sensul politic si istoric absolut al celei germane, reprezinta o aspiratie si un moment distinct din Istoria Romanilor, alaturi de Marea Unire si Mica Unire.
Va trebui apoi sa ne gandim cum am putea folosi mai bine alegerile prezidentiale din Republica Moldova in interesul Reunificarii. In primul rand, e limpede, prin sustinerea candidatei antisistem si proeuropeana Maia Sandu, lidera Partidului Actiune si Solidaritate (PAS). Daca va castiga alegerile, candidatul socialist prorus Igor Dodon ar putea insemna zadarnicirea pentru mult timp a Reunificarii, de aceea e nevoie sa actionam si sa castigam initiativa politica, sa nu stam nehotarati, dand vina pe “situatia” din Transnistria. Sa nu uitam, germanii s-au reunificat (1990) fara sa astepte dizolvarea Tratatului de la Varsovia (1991). Deasemenea, am mai putea face ceea ce administrativ au facut germanii cu putin inainte de reunificare, folosindu-se de ultimele alegeri rasaritene, care au fost libere, cand au reorganizat teritoriul RDG dupa modelul din RFG, dupa care redegistii au aderat la legile si constitutia refegiste.
Ar mai fi problema cum sa botezam demersurile de Reunificare, proiect de tara, obiectiv strategic, scop istoric, aspiratie fundamentala etc., in asa fel incat sa nu se inteleaga ca subliniem un tel geopolitic, economic, cultural sau orice altceva, ci exact ceea ce vrem, Reunificarea, si ca are un caracter de urgenta istorica si nationala, de prioritate absoluta si permanenta. Probabil ca si la subiectii proiectului ar trebui umblat putin, avand in vedere ca implica Romania si Republica Moldova, ca se face in Europa si dupa Actul Final de la Helsinki (1975). Poate ca ideea de proiect interstatal si intracomunitar romano-moldo-european ar fi mai aproape de realitatea aspiratiilor, eforturilor si sustinerilor pe aceasta tema. Un proiect intre doua state independente si suverane, Romania si Republica Moldova, pe o cale europeana, in care populatia si teritoriul romanilor din stanga Prutului sunt aduse in interiorul Uniunii Europene si al Aliantei Euro-Atlantice.
Basescu catre Ciolos si Tudorache: “Slugoilor, ce tare vă doare unionismul. L-aţi ridicat pe George Simion, unul din liderii unioniştilor, ca să faceţi frumos în faţa Germaniei şi a Federației Ruse.”
In sfarsit, ma mai gandesc ca la Chisinau ar putea fi un guvern proreunificator avandu-l ca premier pe Traian Basescu, care are dubla cetatenie (si ar putea avea si o dubla rezidenta). Fostul presedinte Traian Basescu are, o spun in cunostinta de cauza dupa multe analize, toate caracteristicile Reunificatorului providential. Pe de o parte, relatia lui de incredere si de sustinere cu si din partea SUA este de departe inegalabila, pe de alta parte, Reunificatorul si Reunificarea ar face ca Romania sa consolideze intr-un mod fara precedent flancul pontic al spatiului Intermarium al NATO, celalalt flanc Intermarium, cel baltic, beneficiind de o securizare deja crescanda din partea Poloniei. Cel mai bun moment pentru Reunificare este atunci cand aceasta se face.
Fragmentarium Politic 