Alegeri in Basarabia: Cu Igor Dodon presedinte, lumina vine de la Rasarit. Nu reunificarea este respinsa, ci modelul occidental

Alegeri R. Moldova, rezultate preliminare

Primul tur de scrutin al alegerilor prezidentiale, soldat cu castigarea masiva de catre socialistul pro-rus Igor Dodon in nordul si sudul tarii si cu votarea candidatei pro-europene Maia Sandu in Chisinau si in suburbii, ne arata ca Basarabia este prea rosie pentru a mai spera intr-o basculare in turul doi, peste doua saptamani.

Majoritatea analizelor romanesti, de luni, pe marginea rezultatului, deloc surprinzator de altfel, incearca sa-l explice prin fuga basarabenilor de reunificarea cu Romania. Nimic mai fals, mai manipulator si mai disperat in a ascunde adevarul.

Nu reunificarea o resping basarabenii, ci modelul social-politic si economic occidental, care in esenta este cel american. Basarabenii au fost cu mult mai mult, decat s-ar putea crede la prima vedere, cu ochii pe Romania si pe efectele sistemului occidental asupra tarii mama si a fratilor lor istorici dintre Tisa si Prut. Mai mult chiar decat au fost occidentalii cu ochii pe basarabeni.

Aceste lucruri sunt neindoielnice, din moment ce occidentalii nu au inteles ca basarabenii au vizualizat si scanat, cu destule maturitate si ingrijorare, toate vulnerabilitatile sistemului de tip colonie pe care Vestul l-a impus Romaniei, in urma integrarii acesteia in NATO si UE, ca parte a unuia dintre valurile de expansiune a Vestului spre Est.

Basarabenii nu alearga spre Rusia, despre care ei stiu cel mai bine ca nu este fosta URSS, ci o noua Rusie, democrata si suverana, care s-a eliberat singura pe sine de modelul strain, de comunism iudaic, pe care evreul Lenin si primul guvern bolsevic, majoritar evreiesec, i l-au impus, printr-o revolutie sangeroasa, asemanatoare razboiului civil american. Ca reactie subtila la bombastica propaganda occidentala despre pretinsul pericol al expansiunii Rusiei in Europa, printre basarabeni (si nu numai) circula o vorba de duh cu talc, ca harta de expansiune a rusilor arata ca harta de expansiune a palestinienilor (sic!).

Nu, basarabenii nu sunt pe cale sa aleaga calea eurasiatica pentru ca ar iubi Rusia mai mult decat Romania. Ei vor doar sa-si pastreze libere credinta, cultura, familia, traditiile si obiceiurile stramosesti. Pentru aceasta, sensibilizati si de situatia si de sistemul din patria mama, basarabenii sunt constienti ca efectul de geopolitica poate fi mai puternic si mai garant decat efectul de frontiera.

Cand vrei sa eliberezi pe cineva dintr-o groapa de potential, nu te lasi tras langa el si nici nu te arunci in aceeasi groapa, ci cauti un moment si mijloace potrivite pentru a-l aduce tu langa tine. V-ati gandit vreodata la posibilitatea asta? Ca reunificarea ar putea insemna posibilitatea ca Basarabia sa traga, sa aduca Romania langa ea?

In fine, chiar daca Dodon va iesi presedinte, cartea decisiva a reunificarii tot nu s-a jucat. Raman parlamentul si referendumul, cele doua instante ale caror decizii sunt suverane si executorii in materie de reunificare, singurele care de fapt conteaza in fata democratiei si a istoriei. Pana atunci, poate ca unele nume mici vor arata ca nu sunt mici si la minte, incetand sa se mai joace cu bumerangul neseriosului joc de-a „independenta” Republicii Moldova.

PS/NB: De remarcat, cred, ar fi si diferenta de criterii pe care cei doi candidati calificati pentru turul doi le folosesc in a-si motiva electoratul. Igor Dodon utilizeaza criteriul ideologic, Stanga-Dreapta, Maia Sandu pe cel geopolitic, Vest-Est. Raspunsurile diferite, asimetrice ale alegatorilor la cele doua criterii par sa privilegieze nu calea geopolitica, ci continutul ideologic al platformelor electorale.

Pe de alta parte, opozitia ideologica dintre regimul de dreapta Iohannis si posibilul regim de stanga Dodon, in situatia in care acesta din urma ar castiga alegerile prezidentiale basarabene, ma duce inevitabil la o intrebare. Ce s-ar fi intamplat daca in Romania anului 2016 ar fi existat un regim politic de stanga, ar fi preluat si Dodon mesajul reunificarii, dar in alte haine, de culoare rosie, nu portocalie? Altfel spus, este regimul de dreapta de la Bucuresti un obstacol in calea Reunificarii, pana in 2019, cand ii expira lui Iohannis mandatul de presedinte?

Ma tem ca acelasi obstacol ar fi si daca ar deveni presedinta Maia Sandu. Desi teoretic putem specula pe tema hainelor in care vom imbraca reunificarea, rosii sau portocalii, cred ca principial ar fi ca Reunificarea sa poarte haine in culorile Tricolorului. Reunificarea, adica, sa fie opera si a stangii si a dreptei. Sau, si mai bine spus, sa fie in culorile steagului unic al poporului unic roman, care este Tricolorul. Daca insa acest lucru nu va fi posibil, mai bine ar fi ca, din considerente de ordin strategic (posibile oscilatii sau viraje geopolitice etc., deci pe termen lung si foarte lung), reunificarea sa fie facuta de fortele politice dominante ale ordinii actuale.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: