Guest post: Asociatia Culturala Genesis Romania – Ce este marxismul cultural?

In scopul clarificarii in privinta virusului ideologic neo-marxist al molimei minoritarismului, recomand cu insistenta articolul Asociatiei Culturale GENESIS Romania (ACGR) despre “Ce este marxismul cultural?”.  Teoria politica a minoritatilor, pentru ca de politica este vorba chiar daca este turnata in tipare filosofice, a minoritatilor de tot felul, incepand de la cele nationale si pana la cele sexuale, este un nou si subversiv substitut al vechii teze marxiste a luptei de clasa, care, ca si aceasta din urma, este circumscrisa aceluiasi obiectiv politic, distrugerea culturii traditionale europene, a elitelor si echilibrelor societatilor civilizate, in scopul preluarii controlului global si instaurarii unui guvern mondial, al unei unice superputeri si al unei unice natiuni “indispensabile”.

Pentru o mai buna incadrare politico-epistemica si pentru a ne da mai bine seama de potentialul de distrugere a echilibrelor sociale si culturale, sa luam act si sa denuntam, fie si in ultimul ceas, faptul ca teoria neo-marxista a minoritatilor face parte din aceeasi grupa cu teoriile corectitudinii politice si conflictului civilizatiilor. Scopul comun de subversiune a echilibrelor si stabilitatii le plaseaza in aceeasi grupa de risc social si umanitar. De remarcat ca marxismul cultural, din care a emanat sulfuroasa teorie a minoritarismului, ca noua forma de conflict social, a fost clocit in Scoala de la Frankfurt. Grupul cu aceasta denumire neoficiala s-a dovedit un adevarat cuib de idei perverse si pervertitoare, in frunte cu evreul Theodor W. Adorno (descendenta pentru care a si plecat in 1938 in Marea Britanie, iar din 1938 a emigrat in SUA) si alti criticisti de aceeasi origine, adepti ai teoriei critice.

Pana la un punct, acesti falsi epistemologi sau anti-epistemologi (Adorno a si scris impotriva epistemologiei) s-au infruptat copios din filosofia hegeliana, dupa care, urmand invariabila conduita a infiltrarii prin obedienta si apoi a distrugerii prin dizidenta, au negat-o exterminator, motivati de teoria marxista a luptei de clasa si a revolutiei mondiale, prin care lumea putea fi rasturnata cu susul in jos. Herbert Marcuse, pentru a mai da un exemplu elocvent de ideologi ai perversiunii si pervertirii, dorea instaurarea unei societăți de „perversitate polimorfă” și chema la „liberarea sexuală”. Recunoastem, aici, germenii spurcaciunii politice a sustinerii si finantarii “minoritatilor” LGBT. Este o speculatie fara scrupule, pentru ca orice minoritar este simultan si majoritar, iar orice majoritar este concomitent si minoritar, pe diverse dimensiuni, care pot tine de antropometrie, cultura, religie, profesie, hobby-uri, culoarea ochilor, preferinte culinare etc.

Criticistii, nu numai in sensul Scolii de la Frankfurt si al urmasilor acesteia, ci in sens mai larg, s-au dovedit mai degraba niste speculatori in asamblarea diferita a unor teorii straine de-a gata, decat niste creatori. Este o ironie a soartei (sau poate nu?) faptul ca astfel de criticisti de profesie s-au echipat educational si cultural cu diferite aspecte de varf ale cunoasterii europene, apoi le-au intors impotriva europenilor si/sau altor civilizatii. Am in vedere inclusiv aspectele de cultura tehnica si tehnologica, drumul transatlantic pe care tehnologia nucleara si aerospatiala l-a parcurs dus-intors este foarte graitor pentru mana lunga si invizibila de tip diaspora.

Insa fenomenul politizarii minoritatilor are si capcane, in care pot cadea chiar si cei care il instrumenteaza ostil, impotriva altora. Minoritatea imigrantilor din SUA face valva, de cateva zile, la capitolul incredibil de minoritate indezirabila, dupa ce presedintele ales Donald Trump a anuntat ca va expulza circa 3 milioane de imigranti. Ar fi o corectie legitima la politica presedintelui Obama care in mandatele sale a umplut America de imigranti co-originari si nu numai, care se reflecta in statisticile infractionale si ale violentei civile, care au nemultumit profund populatia americana autohtona. Ramane de vazut daca va fi si credibila si dusa pana la capat, daca nu cumva sub masca expulzarii se va recurge la epurarea sau ingradirea altor categorii de imigranti. Aceasta suspiciune au alimentat-o si Obama si Trump, unul prin oferirea serviciilor de sfatuitor, celalalt prin acceptarea lor, ceea ce va face greu de crezut ca noul presedinte american va lua decizii care sa nu tina cont de consultanta predecesorului, care dupa toate declaratiile (si aparentele) ii va fi prim-consilier. Iata si articolul de pe site-ul Asociatiei Culturale GENESIS Romania (ACGR):

“Ce este Marxismul Cultural?

marxism-cultural

Atunci cand comentam politica, unii dintre noi folosim notiuni pe care presupunem in mod gresit ca publicul larg le stapaneste. Asa-i: “multumita” educatiei lacunare si ideologizate din scolile si facultatile noastre (sau, mai recent, si occidentale), precum si mass-media romanesti – la aceste scoli formata – publicul larg nu stapaneste abecedarul institutiilor social-politice si civice. Din pacate, nici macar absolventii de facultati de profil nu-l stapanesc decat in masura in care au facut un efort individual, alternativ sau informal, de cunoastere.

De exemplu conceptul de marxism cultural. Desi acum traim din plin, mai mult ca niciodata, efectele lui dezastruoase – pe scurt, declinul civilizatiei occidentale, al gandirii critice, al standardelor academice, al moralei crestine si al libertatii individuale – prea putini ii inteleg semnificatia si obiectivele suicidare. De unde ii si cad victima.

Pe de alta parte, unul din cele mai dificile lucruri este sa explici simplu si limpede fenomene sociale complexe unui public dezinformat si malformat (intelectual si epistemic) sistematic de mass-media si scoala. In acest sens, multumita aceleiasi prietene, am gasit acest material video pe care va invit sa-l urmariti atent pentru ca, in opinia mea, reuseste sa explice, in numai 7 minute, si pe intelesul publicului larg, fie si foarte tanar sau total lipsit de baza referentiala, esenta – istoria, obiectivele si efectele dezastruoase care frizeaza patologia psihiatrica, ale – acestei ideologii a Stangii occidentale postmoderne.

Pentru nevorbitorii de limba engleza, aveti in continuare traducerea libera a materialului video.

Nu. Nimeni nu poate lectura corect o anume realitate fara sa cunoasca abecedarul ei. Nimeni nu poate combate eficient si vindeca diverse patologii sociale fara cunoasterea si eliminarea cauzei.

“Ce este marxismul cultural?

Sa incepem cu o descriere succinta:

Marxismul cultural este un termen larg care se refera la propaganda si aplicarea “Teoriei Critice” si, mai general, la influenta culturala, politica si academica a anumitor elemente ale ideologiei Stangii contemporane.

Radacinile marxismului cultural se gasesc in ceea ce numim generic Scoala de la Frankfurt. Sintagma este folosita informal pentru a descrie ganditorii afiliati sau asociati cu Institutul pentru Cercetari Sociale al Universitatii Goethe din Frankfurt in perioada interbelica. Critici atat la adresa capitalismului cat si a socialismului sovietic, acestia abordau deficientele marxismului clasic asa cum erau percepute atunci si urmareau schimbarea sociala. Opera lor este cunoscuta sub numele de Teoria Critica.

Definirea si incadrarea intr-o anume categorie a Teoriei Critice este extrem de dificila, pentru ca atinge un set foarte larg, disparat, de idei, indivizi si abordari. Cu toate acestea, aspectul fundamental si de durata al Teoriei Critice, comun tuturor produselor ei, este crearea de teorii interdisciplinare care pot servi ca instrumente pentru transformarea sociala [ceeea ce multi numesc azi, in limbaj informal, “ingineria sociala” a Stangii].

In anii ’60, Teoria Critica a Scolii de la Frankfurt a dobandit tractiune in unele segmente ale Stangii si gandirii stangiste atat in Europa, cat si in America de Nord.

 Azi, influenta ei este resimtita in tot mediul academic occidental, dominand stiintele sociale si umaniste. Studiile de gen (femei vs barbati; „gender studies”) si cele privind „rasa alba” sunt doua asemenea exemple.

Unul din cei mai infuenti teoreticieni ai curentului si membru originar al Scolii de la Frankfurt a fost Herbert Marcuse. Trecerea in revista a oricarui paragraf scris de Marcuse va ridica semnale de alarma oricarei persoane fie si sumar familiarizata cu actuala cultura a intolerantei [minoritarilor fata de majoritari] din campusurile universitare si scolare.

Luam de exemplu urmatorul pasaj din eseul lui datat 1965, intitulat “Toleranta represiva”:

“Minoritatile mici si lipsite de putere care lupta cu falsa constientizare si beneficiarii ei trebuie ajutate. Continuarea existentei lor ESTE MAI IMPORTANTA DECAT PREZERVAREA DREPTURILOR SI LIBERTATILOR incalcate care garanteaza puteri constitutionale celor care “asupresc” aceste minoritati.”

 Justitia Sociala, feminismul, neoprogresismul si postcolonialismul, ca sa numim numai cateva, sunt toate miscari inspirate sau generate de Teoria Critica sub umbrela MARXISMULUI CULTURAL.

 Fie ca vorbim de gen (femeie/barbat), orientare sexuala, familie, rasa, cultura sau religie, fiecare aspect al identitatii personale este pus la indoiala, orice norma sau standard social este contestat, si, in varianta ideala, alterat, in scopul de a beneficia grupurilor pretins “oprimate”.

 Marxismul clasic vedea conflictul de clasa ca existand intre bughezie si proletariat; intre cei care aveau si cei care nu aveau.

Marxismul cultural vede acest conflict ca existand intre “oprimati” si “opresori”; intre cei “cu privilegii” si cei “fara privilegii”.

“Clasa muncitoare” a fost inlocuita cu “minoritatile”.

Grupurile majoritare sunt definite automat ca privilegiate/opresive, in timp ce grupurile minoritare sunt etichetate automat ca defavorizate/oprimate.

Heterosexualii sunt “opresivi”; oamenii cu identitate de gen normala, clara, aceeasi cu sexul biologic [cisgen egal opusul transgenului/transsexualilor] sunt considerati opresivi; albii sunt opresivi, in special barbatii albi; crestinii sunt opresivi, samd.

Cei care nu se integreaza in aceste grupuri majoritare sunt cei considerati implicit “oprimati”.

De aici decurge rationamentul (de la sine inteles) ca:

– daca heterosexualii sunt opresivi, atunci solutia este incurajarea altor forme de sexualitate.

–daca albii sunt opresivi, solutia este “diversitatea rasiala”.

–daca oamenii cu identitate de gen/sexuala normala (cis-gender) sunt opresivi, solutia este incurajarea celor cu identitate de gen/sexuala confuza (transgender).

daca crestinii sunt opresivi, solutia este propagarea islamului.

Theodor Adorno, alt membru originar al Scolii de la Frankfurt a scris o carte intitulata “PERSONALITATEA AUTORITARIANA” in care defineste calitatea de parinte (relatia parinte – copil), mandria de a apartine unei familii, crestinismul, aderarea la rolurile (barbat/femeie) si atitudinile traditionale fata de sex si patriotismul drept “fenomene patologice”!

Aceasta tendinta de a patologiza opinii si tipare comportamentale care nu sunt in concordanta cu propriile obiective politice este caracteristica Marxismului Cultural.

Opiniile diferite sunt descrise ca “frici irationale” sau “fobii”.

De exemplu, o persoana care nu se simte confortabil traind ca minoritara intr-o comunitate dominata de imigranti musulmani este decretata “islamofoba”, din moment ce a dori sa traiesti printre persoane cu etnie si cultura similara cu a ta (alta decat cea musulmana) este considerata o “boala”, o “fobie”.

Dimpotriva, cand musulmanii pakistanezi care traiesc in Marea Britanie manifesta preferinta de grup, traind intr-o zona a orasului transformata intr-un mini – Pakistan, atunci nu mai vorbim de “boala” sau de “fobie”, ci numai de “multiculturalism”.

O manifestare populara si propagandistica a Marxismului Cultural este Corectitudinea Politica, in cadrul careia canalele media si doctrinarii stiintelor sociale fac un exercitiu obligatoriu din urmatoarele:

1. Pun la indoiala limbajul comun. Imigrantii ilegali trebuie numiti “migranti nedocumentati”, in timp ce discriminarea etnica pozitiva [privilegii pentru minoritati exclusiv pe baza apartenentei la acea minoritate] este numita “actiune afirmativa”.

Ambitia de a defini si redefini cuvinte poate fi vazuta ca mijloc de a controla discursul si de a altera normele culturale.

Rasismul si sexismul au fost redefinite ca produse ale combinatiei dintre prejudecati plus putere. Ceea ce conduce la declaratii ridicole ca “ nu exista sexism impotriva barbatilor. Asta pentru ca sexismul inseamna prejudiciu + putere. Barbatii sunt sexul dominant cu putere in societate.” Sau “Eu, femeie de etnie minoritara, nu pot fi rasista sau sexista fata de de barbatii albi.” [vezi video]

2. Mentin fara distinctie vederi favorabile despre grupurile “oprimate”. Islamul este “religia pacii”, BLM (Black Lives Matter) este o miscare pasnica de protest legitim, feminismul este numai despre egalitate, samd.

Nicio deviere de la naratiunea antementionata nu va fi admisa [indiferent de realitatile obiective]. Niciodata. Nici vreo forma de critica.

Consecinte:

In timp ce comunismul, asa cum Marx l-a imaginat, oferea rezolvarea conflictului de clasa intr-un sistem social utopic, Marxismul Cultural este o forma dezolanta de razboi etern al eternelor grupuri marginale “ofensate”. Singura consecinta logica si semnificativa pe care aplicarea pe scara larga a Marxismului Cultural o poate avea vreodata este marginalizarea culturii europene traditionale.”

End of story. Eh, va suna familiar? Ceva din toate cele explicate si enumerate mai sus? Eventual realitatea imediata?

Poate privilegiile pretinse si dublele standarde aplicate de “minoritatea” neagra – Oscarurile sunt “prea albe”, la fel si campusurile universitare de top, infractorii negri violenti impuscati de politie sunt “victime” si “martiri”, politistii albi care-si fac datoria sunt “criminali” si “abuzivi”; sau de feministe – “prea putine femei in politica si la conducerea companiilor”; sau de persoanele cu orientale sexuala anormala – LGTB, “mandre” de anomaliile lor; sau de imigrantii islamici mai nou; care toti pretind sa fie tratati favorabil (si niciodata criticati) pe criterii care nu au nimic de-a face cu meritele si competentele personale, ci exclusiv cu apartenenta la o anume “minoritate”?

Poate etichetarea imediata a criticilor islamului ca “rasisti”, “nazisti”, “hateri” sau “islamofobi”, indiferent de argumentul prezentat si de greutatea/evidentza lui logica si faptic-obiectiva?

Da? Nu? Uitati-va mai atent in jur. Tot ce-i mai aberant si psihiatric-suicidar in actualitatea social-politica si academica europeana si nord-americana (Vestul, da), toata disonanta cognitiva si toate delirurile sistematizate ale zilei, tot divortul de realitate pe care il intalniti la cei tineri sau mai putin tineri, reactia paralitica in fata agresorilor reali (islamul si etatismul cu tendinte totalitare), tot militantismul si activismul pentru Cauze ridicole, toate astea nu-s intamplatoare, ci programatice. Vorbim de programul ideologic si asaltul propagandistic al Stangii postmoderne occidentale. “Ingineria sociala” produsa de Marxismului Cultural. Este realitatea zilelor noastre. Sursa: ihincu.wordpress.com

https://asociatiagenesis.wordpress.com/2016/11/12/ce-este-marxismul-cultural/?wref=pil

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: