Nu este acesta momentul sa apreciem daca intre castigatorii votului popular pentru noul Parlament si desemnatorul premierului a izbucnit sau nu un razboi al formelor fara fond. Sau un razboi al excesului de zel. Ambele sunt la fel de neconstructive. Razboiul formelor ignora fondul, excesul de zel este o exagerare inutila.
Deocamdata, strict pe fapte, ceea ce putem observa si aprecia, acum, este ca rezultatele alegerilor si noul parlament nu au fost validate. Prin urmare, consultarile de la Cotroceni pentru desemnarea premierului nu au avut un obiect valid si nu au a avut participanti validati. Desi blamate, neparticiparile PSD si ALDE au evitat inscrierea intr-un eveniment invalid si incalcarea unor principii.
Nu vreau sa caut greseli cu lumanarea sau sa formulez acuzatii gratuite pe acest subiect, dar presedintele Klaus Iohannis a fost prost sfatuit sa convoace o reuniune la care persoane si partide nu aveau ce sa caute, carora in mod formal nu le-au fost validate calitatile de parlamentar si, respectiv, de partid parlamentar.
Daca in razboiul dintre dreapta si stanga de negare a rezultatelor si regulilor a existat un calcul politic, ca cine ataca primul castiga initiativa si confruntarea, el s-a dovedit fundamental gresit. Presedintele a actionat compulsiv si neinspirat, pe forme si inoportun, consiliat si impins politic si ideologic de la spate (zvonurile sustin ca si de ambasade), dar a pierdut lamentabil, exact pe mana formalului si grabei, care i s-au intors impotriva.
Consultarile din miercurea neagra, de la Cotroceni, au fost o reuniune politica de familie, a familiei ideologice a dreptei, cu dezbateri si concluzii partizane. Fara indoiala, nimeni nu poate interzice astfel de discutii politice de familie, cu atat mai putin sa le impiedice, inclusiv la Cotroceni, in care Klaus Iohannis s-a recomandat ca un pater familias, ca un liderus maximus al dreptei. Nu asta e de denuntat, ci pretentia de a prezenta niste conditionalitati de desemnare ex-ante a premierului, inaintea validarilor parlamentare, cerute de lege si constitutie. Stat de drept inseamna parcurgerea mai intai a procedurilor de validare a noilor parlamentari si a noului parlament, apoi, pe aceasta baza, consultari, daca este cazul, si desemnarea premierului.