Prerogativa de conformitate: Desemnarea premierului

Scandalul pe desemnarea premierului mi-a amintit de un episod, petrecut cu mult timp in urma, de la un seminar de drept constitutional, cand profesorul de atunci, care intre timp avea sa ajunga judecator constitutional, a pus o intrebare. De ce presedintele republicii semneaza legea (sau o contrasemneaza, dar deja acest cuvant da jumatate din raspuns), azi o numim promulgare, inainte de a fi publicata in Monitorul Oficial?

Parea o supervizare care nu-si avea rostul, o contradictie, nicio persoana neavand calitatea sa respinga, sa modifice sau sa aprobe o lege, care era si este rodul vointei reprezentantilor poporului, constituiti in unica putere legiuitoare. Nici chiar asa-zisul drept de veto prezidential nu dispune asupra continutului legii, ci doar asupra retrimiterii, o singura data, a acesteia in Parlament, spre rediscutare a unor prevederi.

Raspunsul pe care l-am dat atunci, singurul de altfel, a fost ca semnatura respectiva confirma, prin puterea autoritatii publice cu care a fost investita, ca textul de lege care urma sa fie publicat in Monitorul Oficial este identic, pana la fiecare punct si fiecare virgula, cu textul care a fost aprobat in Parlament. Altfel spus, era o confirmare de autenticitate, o semnatura de conformitate, asa cum, la o alta scara, o face notarul prin ceea ce numim legalizare, care confirma ca o copie este conforma cu originalul.

Intr-un fel, lucrurile stau relativ similar in disputa privind desemnarea de catre presedinte a premierului. Desemnarea nu este o prerogativa prezidentiala decizionala, presedintele nu decide premierul, nu poate sa decida in materie electorala, sa refuze propunerea care i se prezinta de catre partidul care a castigat alegerile. Presedintele nu este deasupra Constitutiei, dar deasupra Presedintelui este Electoratul. De aceea afirmatii de genul “Eu decid premierul” sunt simple figuri de stil, sunt personalizari care pot sa prinda sau nu la cei ignoranti sau mai slabi de inger.

Acest lucru nu inseamna ca nu recunoastem sau minimalizam prerogativele decizionale ale primei functii in ierarhia statului, ele exista, sunt multe si importante, pe domenii, dar in privinta vointei exprimate de alegatori nu decide nimic, atribuitiile in aceasta materie sunt de confirmare, de conformitate. Aceasta prerogativa de conformitate are si o explicatie practica, premierul nu se poate propune singur Parlamentului, el nu are inca nicio autoritate administrativa, trebuie sa apeleze la cea in exercitiu a presedintelui. La fel la numirea Guvernului sau a ministrilor, dupa obtinerea increderii din partea Parlamentului, este nevoie de un act, de un inscris de autentificare, spre conformitate, potrivit uzantelor.

Mecenat patriotic: Adrian Nastase va acorda burse liceenilor militari

Din protector al culturii, cunoscutul om politic de stanga Adrian Nastase devine un mecena si pentru liceenii militari. Daca preocuparea din primul caz a lui Adrian Nastase vine din profesie si pasiune, el insusi fiind un renumit om de cultura, fondator de fundatii, muzee, autor de carti si colectionar de arta, preocuparea din cel de-al doilea caz isi afla motivatia intr-o traditie militara de familie, pe linie paterna. Tatal lui Adrian Nastase a fost militar de cariera, a carui biografie involburata a fost interferata de evenimente politice si militare ale vremii, descrise in cartea „Destinul unui militar – Marin Gr. Nastase”.

Dupa cum aflam dintr-un anunt de pe blogul lui Adrian Nastase, marti, la Artmark, in cadrul licitatiei de iarna, vor putea fi achizitionate mai multe lucrari apartinand unui artist mai putin cunoscut – Jules Pascin. Lucrarile fac parte din colectia de arta a lui Adrian Nastase. Din banii pe care ii va obtine din aceasta licitatie, Adrian Nastase va acorda  burse elevilor de la Colegiul militar national de la Breaza, in amintirea tatalui sau, care a fost bursier, sef de promotie la Liceul militar de la Manastirea Dealu. Un gest admirabil, demn de inaintasul sau, colonelul Marin Nastase, prin care urmasul Adrian Nastase imbina discursul politic suveranist cu mecenatul dedicat tinerilor invatacei militari.

http://adriannastase.ro/2016/12/18/jules-pascin-la-artmark-in-licitatia-de-iarna/

Dubla ostilitate a lui Donald Trump fata de China: Viitorul presedinte american trebuie sa fie invatat ca diplomatia si politica bunavointei fac lumea mai sigura

In cazul dronei-spion subacvatice americane, capturate joi de forţele navale chineze, care sub acoperirea de cercetari oceanografice colecta informatii intr-o zona de securitate chineza din Marea Chinei de Sud, Beijingul a decis, intr-un act de bunavointa fata de Washington, sa returneze drona SUA, la cererea Pentagonului.

Acestui act de bunavointa al milenarei intelepciuni chineze, președintele ales al SUA, Donald Trump, i-a raspuns printr-o atitudine de ostilitate, de doua ori gresita. „Ar trebui să-i spunem Chinei că nu vrem înapoi drona pe care ne-au furat-o. S-o păstreze!”, a scris Trump sâmbătă pe Twitter.

Mesajul lui Trump a venit la câteva ore după ce Pentagonul a anunțat că autoritățile chineze au acceptat să returneze drona care “colecta date științifice neclasificate” în Marea Chinei de Sud. Vasele de cercetare oceanografice sunt adeseori urmărite, fiind suspectate de spionaj, in aceasta categorie inscriindu-se si capturarea dronei americane.

Zona Marii Chinei de Sud, bogata in rezerve uriaşe de petrol şi gaze naturale si revendicata aproape in intregime de China, este considerata de autoritatile chineze drept una de securitate nationala. Insasi denumirea geografica exprima, daca nu un drept istoric, controversat, apropierea de netagaduit, naturala, de coastele maritime ale Chinei.

China a construit in Marea Chinei de Sud insule artificiale, pe care si-a instalat numeroase baze militare. In consecinta, fortele navale chineze monitorizeaza cu atentie zona si avertizeaza navele de război americane care patrund “ilegal” în apele din apropierea insulelor. Exista deja un istoric cu incidente chino-americane pe acest subiect.

A spune despre capturarea unei drone culegatoare fara permisiune de informatii dintr-o zona interzisa, de securitate nationala, ca a fost “furata”, este o afirmatie injusta si provocatoare, iar neaprecierea bunavointei returnarii reconfirma ostilitatea, din pacate. Neexperimentatul presedinte ales american trebuie sa fie ajutat sa invete ca diplomatia si politica bunavointei fac lumea mai sigura.