Presedintele Klaus Iohannis reia, incepand de marti, demersurile pentru desemnarea premierului. Deja doua beculete galbene au inceput sa palpaie, avertizand asupra fortarii timingului in care ar fi trebuit sa se deruleze desemnarea noului premier politic, dar si inchiderea exercitiului vechiului guvern tehnocrat.
Marti, pe 27, se vor implini 16 zile de la alegerile parlamentare din 11 decembrie. O intarziere mult prea mare, cred chiar ca nepermisa. Ii va fi decontata presedintelui? Comparativ, premierul desemnat este penalizat daca in 10 zile nu-si face echipa si nu se prezinta pentru a cere votul de incredere parlamentar.
In absenta argumentelor constitutionale pentru respingerea de catre presedintele Iohannis a propunerii PSD, facuta de Liviu Dragnea, ca Sevil Shhaideh sa fie desemnata pentru functia de premier, asistam in ultimele zile la o adevarata furie de impotrivire a dreptei.
Cel mai vocal anti-PSD este senatorul “5%”, cum este persiflat Traian Basescu de catre cei care vor sa-l puna in banca lui, a unei influente reale minimale, potrivit procentelor cu care PMP, partidul actual al fostului presedinte, a intrat la limita in Parlament.
Basescu face un adevarat lobby de corupere a vointei politice a succesorului si colegului sau de dreapta de la Cotroceni, pentru nedesemnarea ca premier a lui Sevil Shhaideh, pe motiv ca sotul acesteia, sirianul Akram Shhaideh, este un sustinator al presedintelui Siriei si al atributelor statalitatii siriene, impotriva agresiunii organizatiei teroriste Daech.
Sotul lui Sevil este insa cetatean roman, a trecut printr-o procedura de obtinere a cetateniei romane, pentru care avizul de securitate si siguranta nationala a fost determinant. Unii analisti si observatori ai momentului cred ca un dosar pe “siguranta nationala” este o facatura la indemana, nemaifiind timp pentru un dosar “penal”.
In plus, eventuale acuzatii care ar putea tinti afirmatii privind sentimente patriotice sau idei politice tin de libertatea de exprimare sau de naturalele si vesnicele controverse ale diversitatii, de pro sau contra, pe care fiecare le apreciaza dupa propriile afilieri sau respingeri politice.
Daca lupta pentru nedesemnarea candidatei stangii se va muta pe taramul “corectitudinii politice”, cu pretentia ca astfel de grile politice, personale sau de grup, dar oricum subiective si partizane, sa fie transformate in grile juridice, atunci se va aprinde un al treilea beculet, care va fi de culoare rosie. “Corectitudinea politica” este un risc de neconstitutionalitate, o politizare care tinteste justitia si statul de drept. „Corectitudinea politica” nu poate deveni o „Maria Sa”, care sa numeasca, discretionar, premierul.
Fragmentarium Politic 