Un referendum autodedicat. Neputand folosi motiunea parlamentara de cenzura, Klaus Iohannis vrea sa licentieze, de facto, un neconstitutional “referendum de demitere a guvernului”

27/01/2017

Se tot vorbeste despre gratieri ca ar fi cu “dedicatie”, dar presedintele Klaus Iohannis bate cutumele si politica, dedicandu-si un referendum. Din toata retorica despre asa-zisul caracter lamuritor sau decident al referendumul, initiat de Cotroceni, transpar fara dubii intentia si proiectia ca acesta sa aiba utilitatea unui eveniment electoral autodedicat.

Valoarea utilitarista personala reprezinta unica explicatie pentru un referendum care este costisitor financiar si inutil juridic. Nici pomeneala ca ar fi “amenintata continuitatea luptei anticoruptie”. Combativitatea neintrerupta a partidelor, incepand cu PSD, a tuturor parlamentelor si guvernelor de dupa 2001 impotriva coruptiei este impresionanta. Exista o Lista Publica a Anticoruptiei, care este la zi, pe ani si cu masuri concrete.

Ideea ca Guvernul ar urmari reversarea anticoruptiei este o diversiune, apartine unui partid de opozitie. Nu e prea clar cui face opozitie, coruptiei sau anticoruptiei. Dar mi se pare elocvent faptul ca din acest partid de opozitie fac parte politicieni si jurnalisti din afara, care in niciun caz nu presteaza pe gratis.

Este o pozitionare partinica sa sustii, tu, ditamai Comisie Europeana, in raportul MCV 2017, ca anticoruptia inregistreaza succese spectaculare in Romania, dand-o chiar ca exemplu regional, dar sa nu ridici supravegherea si sa-ti intemeiezi, sa-ti limitezi evaluarea la o anumita culoare a spectrului politic, la un anumit partid si la liderii sai, cand, dupa 10 ani de UE, se poate concluziona fara gres ca semintele coruptiei sunt ascunse in interstitiile sistemului, nu in individualitati si formatiuni politice.

Cand lauzi un sistem bolnav, ii acoperi si-i impartasesti excesele. Sfanta impartialitate nu exista. Doar demonica persecutie. Sistemul ti-l doresti reprodus cu fiecare ciclu electoral, eternizat daca se poate. De fapt, prin tot acest vuiet eroizant, cu lauri si smirna, din jurul capului sistemului, Iohannis isi pregateste (si i se pregateste) realegerea, cel de-al doilea mandat. Persecutarea judiciara a adversarilor ii curata calea. In orice program de decodare am pune recursul presedintelui la referendum, este limpede ca acesta, neputand folosi motiunea de cenzura, vrea sa licentieze “referendumul de demitere a guvernului”.


Romania: Stat paralel sau guvernare indirecta? Presedintia intarzie Guvernul in adoptarea bugetului. S-ar putea chiar sa-l blocheze in CSAT

27/01/2017

Bugetul a fost blocat sa intre pe ordinea de zi a sedintei de Guvern de vineri, datorita absentei avizului CSAT, care se va reuni marti pentru a se pronunta. Acest lucru nu s-a intamplat cu bugetul de anul trecut, al Guvernului tehnocrat, dar cu noul Guvern politic, al PSD, a schimbat foaia, trecand de la procedura pe repede inainte la cea a batutei pe loc.

Este o noua intarziere, va fi poate si un nou blocaj al Guvernului Grindeanu, dupa alte cateva rasunatoare. Cel mai recent blocaj este al ordonantelor privind reforma justitiei, ca te intrebi daca nu cumva in Romania exista un stat paralel sau daca nu cumva se practica guvernarea indirecta, prin presiuni si blocaje care schimba deciziile Guvernului.

Practic, Iohannis se prevaleaza de orice atribut al functiei prezidentiale pentru a pune bete in roate Guvernului, pentru a-l substitui sau deturna din actiunile sale legale. Poate, poate va reusi sa-l naruie, sa creeze o criza guvernamentala? Ar putea fi acesta un mod de gandire al presedintelui? Pentru a clarifica, inapoi la Constitutie!, Guvernul este suveran si raspunzator in privinta bugetului, la el exista initiativa, competenta si autoritatea executive, coroborate, bineinteles, cu atributele Parlamentului de dezbatere si legiferare.

Ce nu stie presedintele Iohannis, semnele de nestiinta sunt vadite, este ca in intocmirea bugetului trebuie respectata legea proportiilor economice. Se pun in balanta nevoile cu resursele, urgentele de etapa cu nevoile curente si de perspectiva si multe altele. De aceea Guvernul discuta si rediscuta cu ministerele si ceilalti parteneri bugetari, mai micsoreaza la unul, mai mareste la altul, totul pentru a obtine o armonizare, un buget optim, ca dimensiune si structura. Cei care au nesocotit proportiile, o stim, au dat mana cu criza.

Ma intreb si intreb, retoric fireste, dar nu vad o alta cale de sensibilizare sau responsabilizare, oare intarzierea bugetului, poate chiar blocarea lui in CSAT, pentru bucatica sau sectiunea numita buget al institutiilor din domeniul securitatii nationale, va aduce mai multa armonizare bugetara sau mai multa securitate nationala? Nu avem comisii specializate parlamentare, nu avem discutii in plen, in care se pot face corectii, imbunatatiri? De ce s-a schimbat procedura de avizare CSAT, care i-a ajutat pe tehnocrati? Exista o rea credinta institutionala fata de guvernarea social-democrata? Stiu ca suna incredibil, dar intrebarea nu poate fi ocolita. Cand toti ne zbatem sa fie bine, unii se lupta sa fie rau? Si daca da, ce-i de facut?


%d blogeri au apreciat: