Dreptul separatiei puterilor, prima lectie: Presedintele Comisiei juridice a Senatului, Serban Nicolae, a dat-o afara din sala de sedinta pe procuroarea Irina Kuglay. Procurorul general al Romaniei, Augustin Lazar: “Nu poate fi calificat acest gest”

13/02/2017

Cred ca ceea ce s-a intamplat, azi, cand o procuroare, care urma sa supervizeze dezbaterea OUG 13 in Comisia juridica a Senatului, a fost data afara din sala de sedinta, este de bun augur pentru separatia puterilor in stat. Amestecul Parchetelor in activitatile Parlamentului si Guvernului este inacceptabil.

Mai mult, avand in vedere proportia ingrijoratoare de necunoastere sau de nerespectare de catre procurori a principiului lui Montesquieu privind “separatia puterilor”, care reprezinta un model de guvernare pentru toate statele democratice din zilele noastre, ar trebui ca acesta sa fie transformat intr-o ramura de drept.

Ca disciplina de invatamant, Dreptul separatiei puterilor ar trebui studiat si promovat de catre toti procurorii sistemului Iohannis, fara repetenti si corigenti, pentru a face imposibile numiri pe criterii politice ale procurorilor in cadrul parchetelor. Prima lectie privind “Separatia puterilor” tocmai ce a fost predata, la care au picat examenul si procurorul general, si procuroarea supraveghetoare.

Presedintele Comisiei juridice a Senatului, social-democratul Serban Nicolae, i-a cerut luni seara reprezentantei Parchetului General, procurorul Irina Kuglay, sa paraseasca sala de sedinta, in care se dezbatea OUG 13, pe motiv ca este „nepoliticos fata de o comisie senatoriala” sa se autoinvite, iar senatorii juristi nu au nevoie de „supraveghere”.

La replica procuroarei Kuglay ca participarea Parchetului General s-ar inscrie in “traditionala colaborare” cu Legislativul, Serban Nicolae a spus ca „Pe logica asta ar insemna ca si noi, din dorinta de a sprijini Parchetul, am putea sa anuntam dorinta noastra de a participa la anchetele penale, mai ales la cele bazate pe protocoale secrete si echipe mixte.”

Procurorul general, Augustin Lazar, a reactionat in aceeasi maniera supraveghetorista, de amestec in treburile Legislativului sub masca “interesului” Parchetului General, ca si cand n-ar fi auzit de separatia puterilor.

„Doamna procuror Irina Kuglay s-a prezentat la comisie dupa ce in cursul zilei am transmis ambelor Camere adrese privind interesul Ministerului Public de a fi reprezentat la dezbateri. Nu poate fi calificat acest gest in statul de drept!”, a comentat Lazar, vadit surprins de aceasta prima neacceptare a incalcarii separatiei puterilor.


Arta lobbysmului dupa Klaus Iohannis: Premierul a fost invitat la Cotroceni pentru o discutie despre legea bugetului de stat, transmisa spre promulgare. Pentru cine face lobby si in ultimul ceas presedintele-lobbyst?

13/02/2017

Nu stiu cat de procedurala, ca sa nu zic constitutionala, va fi discutia pe care presedintele Iohannis o va avea maine cu premierul Grindeanu, pe care l-a invitat la Cotroceni, pe tema legii bugetului de stat, pe care a primit-o spre promulgare. Este o noutate absoluta, cred, ca si in aceasta faza, cand sunt zero posibilitati ca Guvernul sa intervina pe o lege, cand nu poate muta nici macar o virgula, Iohannis sa faca uz de influenta functiei pentru eventuale modificari a legii bugetului de stat, in cazul in care o va retrimite in Parlament.

Din momentul in care primeste o lege spre promulgare, presedintele nu are decat doua posibilitati, sa o promulge sau sa o retrimita, o singura data, cu observatii, pentru rediscutare in Parlament. Nici pomeneala de o discutie presedinte-premier pe o lege, in aceasta etapa; despre invitatia transmisa de Iohannis lui Grindeanu se poate spune ca in Caragiale, “adrisantul necunoscut”. Dar, foarte probabil, retrimitand-o in Parlament, Iohannis vrea inainte sa se asigure ca aceasta va fi modificata in sensul in care si-l doreste, folosindu-se de influenta premierului, de la care, la fel de probabil, va incerca sa obtina consimtamantul, maine, in discutia de la Cotroceni.

Acest posibil plan al lui Iohannis va avea sanse sa se indeplineasca doar daca premierul Grindeanu este santajabil, intr-un fel sau altul, dar cel mai probabil sub amenintarea DNA, care, nu mai este nicio indoiala, actioneaza ca un partid, pro-prezidential si pro-occidental, “partidul DNA”. Suna ca dracu’, dar asta este, Codruta este “sefa de partid”, d’aia da interviuri in stanga si-n dreapta si se ia de piept cu adversarii politici ai lui Klaus Iohhannis. S-ar parea ca miza este foarte mare, de risca Iohannis sa nu mai salveze nici macar bruma de aparente, asumandu-si aproape pe fata rolul de presedinte-lobbyst. Este adevarat ca are exemplul amabasadorului-lobbyst. Dar va fi totusi interesant de aflat, in favoarea cui tine mortis, pana in ultimul ceas, presedintele Iohannis sa-si foloseasca influenta pentru remodelarea in extremis a legii bugetului? Si despre care lege va fi vorba, despre Legea bugetului de stat pe anul 2017 sau despre Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017? Iohannis si-a consumat prerogativa de avizare a bugetului pe securitate nationala, prin avizul CSAT, deci acesta nu mai poate fi obiect de discutie.