Probabil ca George W. Bush incearca sa-si mai indulceasca amarul de om pus la stalpul infamiei din cauza razboaielor de invazie, cicatriciale pentru civilizatie, pe care le-a dus in timpul cat a fost presedintele SUA, de s-a apucat de… pictat. Un talent care se pare ca a zacut frustrat in el, de a izbucnit la senectute. Si Hitler a fost muncit de arta pictatului, in tinerete, dar macar la el a fost “normal”, ca varsta.
Mai socanta este insa ultima sa minciuna, nu stiu daca mai mare decat cea despre armele nucleare ale presedintelui irakian Saddam Hussein, dar in orice caz de un tupeu nemasurat, ca expeditiile sale militare pe pamanturile arabilor ar fi facut parte din… “razboiul impotriva terorismului”. Numindu-se pe sine comandant si pe americanii pe care i-a trimis la moarte razboinici, George W. Bush a pictat o serie de portrete ale unor fosti combatanti din razboaiele din Irak si Afganistan, pe care le-a publicat marti in cartea “Portraits of Courage” (“Portrete ale curajului”), cu un album subtitrat “”Omagiul unui comandant pentru războinicii Americii”.
Unii pun la indoiala ca le-ar fi pictat sau ar fi scris cartea el, invocand histrionismul si manipularea politice, care se trag in PR ca in sedintele foto. Nu acest lucru este insa cel mai important, ci faptul ca George W. Bush este bantuit obsesiv de remuscari, vizibile in dorinta lui de rascumparare față de „bărbații și femeile remarcabile care au fost răniți din cauza ordinelor mele”, despre care afirma, intr-o postare Instagram: “Ma gandesc la ei in fiecare zi.” Daca este sincera, cainta sa-i fie primita, niciodata nu este prea tarzie…
Fragmentarium Politic 