Este uluitoare pana unde a ajuns manipularea occidentala a institutiilor nationale, din tari tinta, in folosul intereselor supranationale. Daca este adevarat ca epoca post-occidentala sta sa bata la usa, atunci ea ar trebui sa inceapa prin demanipularea institutiilor statului, iar una din caile demanipularii este profesionalizarea institutionala.
Probabil ca niciun fel de institutii nu au fost mai manipulate politic in ultimele decenii, ale marsului triumfalist al Vestului catre Est, decat cele ale Justitiei. Tot felul de organizatii asa-zise neguvernamentale, pretins apolitice, inregimentate in forma vida de popor numita societatea civila, dar umpluta epigonic si propagandistic cu agenti ai unor interese politice nepopulare si nenationale, uneori chiar ostile (vezi agentii deviatori de la normalitatea familiei, casatoriei, sexualitatii, dar nu numai) au exercitat presiuni sistematice inimaginabile asupra institutiilor judiciare si actului de justitie.
Cea mai recenta si mai revoltatoare tentativa de manipulare si politizare a Justitiei se refera la alegerea unor reprezentanti ai “societatii civile” in Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Senatorii nu i-au ales, în ședința plenului, marți, pe cei doi reprezentanți ai societății civile în CSM pentru că niciunul din cei 9 candidați nu a întrunit votul majorității senatorilor prezenți. Lucrurile trebuie puse la punct. (1) Societatea civila autentica este poporul, iar acest fapt nu contravine catusi de putin teoretizarilor lui Hegel, Marx sau Gramsci despre formula pe care ei au conceptualizat-o pentru a oferi o referinta libertatii de exprimare a poporului si a-l apara de excesele statelor totalitare. Cat de “apolitici” si de “romanesti” sunt agentii si banii din spatele intereselor retelelor sorosiste, care dau consistenta “societatii civile”, poate sa judece oricine, dupa numeroase dezvaluiri. (2) Justitia poporului se infaptuieste prin institutii profesionalizate, apolitice si independente, potrivit separatiei puterilor, nu prin reprezentanti ai societatii civile, prin presiuni mediatice sau stradale, care nu sunt departe de procesele spectacol comuniste.