Politica reciprocitatii: Va exista un Muzeu al Istoriei Romanilor din SUA?

Am fost intrebat de ce acest exces revendicativ, de ultima ora, pentru infiintarea unui Muzeu al Istoriei Evreilor din Romania? Interpelatorul si-a motivat preocuparea din punct de vedere al cladirilor si cheltuielilor pentru acest scop: „Daca toate minoritatile din Romania si toti ambasadorii acreditati la Bucuresti ar cere acelasi lucru?”

I-am raspuns ca cel mai probabil acelasi lucru ar urma sa se intample la Washington, infiintarea unui Muzeu al Istoriei Romanilor din SUA, regula reciprocitatii fiind una dintre cele care guverneaza relatiile internationale, politice, diplomatice sau de orice alta natura. Nu eram inca la curent cu intalnirile ambasadorului SUA, Hans Klemm, cu presedintele PSD si seful Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea si premierul Sorin Grindeanu, cu care a purtat discutii pe acest subiect, fiind insotit de Radu Ioanid, reprezentant al Muzeului Memorial al Holocaustului din Statele Unite.

Ulterior, am aflat ca intentia lui Klemm si a lui Ioanid ar fi fost sa forteze infiintarea unui “Muzeu al Holocaustului din Romania”. Holocaustul a fost o realitate incontestabila din Al Doilea Razboi Mondial, savarsita de nazisti, despre care memoria beneficiaza, deja, de drept, de muzee cu camerele de gazare si crematoriile din lagarele in care evreii au fost gazati si arsi. Dar in Romania nu a fost o asemenea logistica infernala de exterminare. Nu exista nicio proba, nici cel mai mic indiciu ca evreii ar fi fost supusi supliciului care sa-si merite numele de holocaust. Iata ce spun memoria istoriei si dictionarele despre holocaust:

HOLOCÁUST, holocausturi, s. n. 1. (În Antichitate) Jertfă adusă zeilor, în care animalul sacrificat era ars în întregime. Cf. lat. holocaustus, gr. holokaustos < holos – întreg, kaustos – ars]. ARDERE-DE-TÓT s. v. holocaust.

Este prin urmare limpede ca in sensul propriu, din vremurile biblice sau din cele naziste, nu la figurat, interpretat, presupus, asimilat etc., adica extins nepermis, nu a fost Holocaust in Romania. Ceva a fost, nu poate fi negat, mai ales ca s-a petrecut in vreme de razboi, au fost acte de antisemitism, intamplate in toata lumea, mai précis crime, violente, persecutii pe criterii religioase, cum se intampla, paradoxal, si azi, cu anticrestinismul si antiislamismul, cu salbaticia conflictualist-civilizationala la care se inchina in secret lideri politici care finanteaza organizatia terorista Daech, in mod fals atribuita religiei islamice. Desi inacceptabila, identificarea holocaustului cu antisemitismul este din fericire o greseala usor sesizabila si demontabila. A face un „Muzeu al Holocaustului din Romania” ar insemna sa aducem in el camerele de gazare si crematoriile de la Auscwitz, din sudul Poloniei, ceea ce l-ar face, sa-mi fie iertat, o contrafacere, un muzeu al minciunii.

Daca premierul Grindeanu va adauga la lipsa de experiena, in special a varstei tinere, si lipsa de rigoare conceptuala si de obiectivitate istorica, nu se va putea garanta ca o eventuala decizie pe acest subiect va fi optima. Desigur, cu rezerva reciprocitatii, relatiile echitabile fiind cele mai durabile. Imigrantii romani chiar au avut si au o contributie extraordinara la istoria, cultura, stiinta si economia SUA, sadirea ei in memoria americana, printr-un muzeu american al sacrificiului romanesc proamerican, ar fi reparatorie si pe deplin intemeiata.

Nu pot incheia aceste randuri fara a-mi exprima o opinie privind reactiile atat de precipitate ale ambasadorului american fata de problema unui muzeu evreiesc pe pamant romanesc. Tuturor celor cu un spirit de observatie educat le-a sarit in ochi graba ambasadorului, ca si cand ar fi intrat zilele in sac. Unii vad in acest gest un fel de tentativa de “marcare a teritoriului”. Dupa parerea mea, retragerea de la post a lui Hans Klemm pluteste in aer si nu vrea ca la reintoarcerea acasa sa-si atraga reprosurile celor care l-au trimis in Romania ca cel putin nu a incercat sa implanteze in solul romanesc un simbol ideologic, pe care eu l-as numi al memoriei ideologice sau al ideologizarii memoriei.

Anunțuri

5 Responses to Politica reciprocitatii: Va exista un Muzeu al Istoriei Romanilor din SUA?

  1. Ghita Bizonu' spune:

    Les Juifs en Roumanie, par Harry Carasso – Jean-François Renaud
    Comment parler de la Roumanie moderne, après les drames dont elle fut le théâtre, pendant sa courte existence d’un siècle et demi ? Peut-on conclure une épopée historique où tant de Roumains et de Juifs trouvèrent souffrance, tant la quittèrent avec au coeur, la tristesse d’une séparation insatisfaite ? Passion ardente jamais assouvie.

    Origines – On a trouvé les tombes de légionnaires juifs originaires de Judée recrutés par Trajan, établis en Dacie à partir de 101 Ec. Les Juifs présents sur les bords de la Mer Noire prirent part à la conversion des Khazars vers 800, une peuplade turque, centrée (autant qu’un groupe nomade puisse l’être) dans la plaine de la Volga au nord du Caucase.

    http://sefarad.org/lm/022/roumanie.html

    Interviul acordat „Realităţii Evreieşti”TOMA GEORGE MAIORESCUEvreii au ajuns pe aceste meleaguri binecuvântate la trei decenii după incendierea, năruirea şi trecerea Ierusalimului prin fierul plugului. Coloane lungi de iudei, dintre care şi mulţi zeloţi, însoţiţi de legionarii romani, s-au îndreptat atunci către Roma, după care au fost încorporaţi în legiuni şi cohorte. Dintre acestea, şi Legiunea a XIII-a Gemina a ajuns în spaţiul carpato-dunărean-pontic. Metope, monumente funerare şi monede ale acelui timp vorbesc despre prezenţa iudee, mai ales în Oltenia şi Banat. În 1938, numărul evreilor din România ajunge la un vârf de 800.000. Cum a fost atinsă această cifră impresionantă o spune o îndelungată şi neîntreruptă istorie a luptei dintre excludere şi integrare. Pentru a imprima o urmă cât mai pregnantă a acestei lupte permanente între excludere şi integrare cred că este necesar un complex muzeal, modulat pe regiuni, al valorilor create de prezenţa evreiască pe aceste meleaguri. http://acum.tv/articol/69870/
    Eu am incercat sa le explic …..lor ca evreii aveau ceva greturi sa devina leguionari (romano, sub vulturl SPQR) si cu atat mai putin zeloţii , insa mai usor ai invata un magar teorema lu Pitagoara

    Wanda Lucaciu: (16-2-2014 la 19:40)
    Acest comentariu l-am primit de la Prof. Toma George Maiorescu.

    Paradigma secreta a unor campanii si expeditii

    Din ignoranta sau informatie deficitara cineva recurge, in comentariile sale la interviul pe care l-am acordat directorului revistei Realitatea Evreiasca, Dl. Al Marinescu, la alegatii frizand erori de logica.

    Trei comandamente

    Legiunile romane fiind politeiste, sustine preopinentul, nu puteau avea în componenta lor evrei – monoteisti. Ca atare, daca evreii ar fi fost incorporati în armata politeista isi pierdeau automat identitatea monoteista, deci incetau sa mai fie mozaici.

    Se face o subtila abstractie de la comandamentele istorice ale timpului real:

    1. Caracterul specific al componentei multietnice al legiunilor provenea, în buna parte, din populatiile cotropite ale vastului Imperiu.

    2. Bazata pe principiile „Pax Romana”, atitudinea fata de cei recrutati in provincile supuse legii si ordinii romane nu numai ca nu combateau, umilitor si exclusivist, credintele celor de sub ocupatie, dar le asimilau idolii în pantheonul roman. Sub pulpana larga si incapatoare a lui „Pax Romana” putea crea vreo opozitie prezenta unui Dumnezeu unic, abstract si ubicuu? (Asta nu inseamna insa ca n-ar fi existat în viata sociala a Romei si momente de persecutie impotriva evreilor si crestinilor…).

    Dar sa fim drepti: conform conceptiilor morale, legilor si ordinei sociale instaurate, politeismul imperial, raționalist, sceptic, metaforic si suplu n-avea nimic comparabil cu aroganta intolerantei manifestarilor fundamentalist-exclusiviste ale unor religii din epoca moderna.

    În general, coversiunea printr-o jertfa pe altarul Zeilor sau convertirea chiar si a zelotilor nu era decat un act formal. (Zelotii nu erau, cum afirma eronat unele surse, o secta de ucigasi, ci armata subterana a iudeilor care lupta pentru eliberarea de sub ocupatia romana).

    Fondul, esenta credintei ramaneau inviolabile, neschimbate. O atesta prezenta simbolisticii iudaice (steaua lui David, menora, etc ) pe tabliile de capatii ale unor legionari, veterani sau membrii ale trupelor auxiliare gasite in spatiul carpato – danubiano – pontic, obligativitatea serviciului militar functiona, fireste, si in teritorile aflate sub ocupatia romana.

    3. Legiunea a V-a

    As vrea sa ne oprim succint asupra unui posibil mecanism al raspandirii plurietnicismului prin mijlocirea legiunilor.

    În cazul nostru un exemplu paradigmatic ni-l ofera Legiunea a V-a, supranumita, dupa locul de cantonare, Macedonica.

    Avand ca stindard de lupta un vultur si un taur, Legiunea a V-a infintata de Octavianus în 43 i.e.n. si fiintind pana în secolul al V-lea, stabilita fiind ca paznic al Dunari în Oescus (Moesia).

    De la inceputurile ei Legiunea a V-a participa la campaniile impotriva partilor, dupa care (anul 66 e.n.) e indreptata spre Provincia Iudea, la inabusirea Marii Revolte a Evreilor. Sub conducerea lui Titus Flavius (poreclit mai tarziu Vespasianus), Legiunea a V-a pacifica orasul Sephoris, cucereste Muntele Garizim (marele sanctuar al samaritenilor) si se cantoneaza la Emmaus. Dupa proclamarea ca Imparat, Titus conduce Legiunea a V-a la incheierea Razboiului Iudaic (70 e.n.), asediind si cucerind Ierusalimul, trecandu-l prin foc si sabie, arand cu plugul cenusa fostului teritoriu urban si al Marelui Templu. Scene dramatice ale exodului spre Roma al celor invinsi, purtand pe umeri odoarele Templului naruit surprind metopele Arcului de Triumf a lui Titus de la Roma.

    Peste trei decenii (101 e.n.), Legiunea a V-a Macedonica e indreptata sub conducerea lui Traian spre Dacia lui Decebal. Dupa cucerirea parțială a teritoriului statului dac si infintarea unei noi Provincii, Hadrian stabileste stationarea permanenta a Legiunii pe malul Dunarii în castrul Troesmis (Iglita), ca mai tarziu (161 e.n.) sa fie mutata la Potaissa (Turda).

    Legiunea a V-a participa în decursul primelor secole si la alte campanii : impotriva Partilor, în Armenia, Capodocia si Siria, în Europa Centrala impotriva unei coalitii de neamuri si triburi, în expeditia anti-macromana, a Gotilor, în retragerea aureliana fiind cantonata la Oescus.

    Am schitat, sumar, drumurile Legiuni a V-a, campanile si expeditiile sale, diversitatea ariilor etnice, plaja aproape nelimitata a reinnoirii componentului (inclusiv etnic) al corpusului armat.

    Sa fi absentat de la regula generala a obligativitatii serviciului militar numai iudeii? De unde aceasta excludere?

    Nu cumva aveti, Dl. Preopinent, idei preconcepute care neaga, in pofida argumentului, atat de generos implicat, o realitate istorica?
    HA?!! Astia imtelctuali nene imi zic ca in sec I evreii erau .. politesisti!!!!!
    Auxiliar ideea ar fi evrei stramosii nostri. Sau macar a oltenilor (zona in care nu prea erau evrei. Prea saraca ptr gustu lor). Daca Diavolul il mai tine pe TGM in viata inca juma de secil ajunge cacademicianul sa il revendice si pe Schiklgruber Adolf!

    Sa comtinuam … Selon Iancu, 150 Sépharades seulement étaient capables de parler le judéo-espagnol en 1971.
    Rappelons que la population juive de la Grande Roumanie en 1919 atteignait 900 000 âmes…
    http://www.lalettresepharade.fr/home/la-revue-par-numero/numero-27/les-juifs-en-roumanie-1919-1938
    Selon moa Iaccu e nitel cam escroc. Sefarzii erau minoritari intre evrei. Ma rog perceputi ca „adevarati” sau „ramura nobila” fata de aschenzi .. insa daca si-ua perdutlimba – ladino e din caua invatarii ivritului (care nu este chiar ebraica. Este o limba „sinteizata” pe radacini ebraice) . Idem cazul idischului. Acu cunoscut curisul caz al unui domn evreu (era domn nu ..) din Cernauti, refugiata si el in Bucuresti. Era coritorultatauli meu (de la Cernauti!) simi-a facut si mie 2 costume. Domnulin cauzza, Freiberg era cams usarat pe evreii din Bucale – nu stiau idisch! Camsinguirele ocazii cand vorbea idisch erau cand unii romani din Cernauti ii trecea pragul! tatal meu era unul dintre putinii cu care putea sa isi vorbeasca limba materna (si prin 72 cica a fost o scena pe cinste .. Freiberg cu atta, cu un prieten al tarei si un amic comun din Resita la o masa la nu stiu ce bufet .. unde destui clienti erau evrei ba si parte din personal. Cei 4 si-au facut damblaua sa vorbeasca doar idis … zicand si responsabilului de locanta si unui chelner (in idisch) „ce fel de evreu esti tu daca nu stii idisch?”. A da ala din Resita a vizitat Isarelul gratis invitat de amici evrei …. binentels vorbind idisch .. si romaneste cand era prezenta nefasta lui. ) Adica vori a zice ca Caril IOnacu ne incarca la cantar punandu-ne in carca si pacatele sioniste.

    A da… Si culmea : Puisque les juifs d’europe ne sont pas originaires d’israel pourquoi ne leur donne t on pas un bout de turquie?
    et de roumanie d’où ils sont originaires au lieu de voler les terres des palestiniens. Les séfarades réellement descendants des juifs de Jérusalem eux pourraient prétendre à vivre avec les arabes sur la Terre sainte comme d’ailleurs ils l’ont fait pacifiquement.

    voir article sur internet et sa suite en recherchant sur google :

    Les Juifs en Roumanie, par Harry Carasso – Jean-François Renaud https://fr.answers.yahoo.com/question/index?qid=20090530024620AA4i751
    Ma rog e doar un tampit. Dar asa s-a zis si de Adolf Schiklgruber!
    Iasi, de moins en moins juif http://www.cclj.be/actu/politique-societe/decouverte-communautes-en-sursis
    hm… hm …
    Sunt tare „curios” cumo sa fie muzeul
    Oricum vezi si http://vremea.forumgratuit.ro/t632-nationalism-si-cosmopolitism
    Cestia ciudata este ca cam toti sunt, mai mult sau mai putin, a scolii de la Franckfurt a zisei teorii critice sau neomarxism ori marxism critic si foarte atenti la corectitudine politica, nediscriminare, cer discriminari pozitive samd insa cam sterg cu buretele exact niste evrei care nu se incadreaza in mitul evreului clasa medie !
    Priviti cu atentie poza. Descultii aia nu sunt lautari tigani. Sunt lautari evrei (klzzmer) din Ungaria .Anul 1895 . Mitteleuropa te halesc!!!

    (http://klezmer.co.nz/about-klezmer/)

    Apreciază

    • Intr-adevar, comentariul a intrat in spam, de unde l-am recuperat. Ce sa spun? Absurditatea asta a unui muzeu evreiesc pe pamant romanesc are toate caracteristicile unei operatiuni simbolice de expansiune etnicist-rasist-geopolitica. In caz de reusita, foarte probabil ambasadorul american Hans Klemm va primi o medalie de la rasistul Obama, cand se va intoarce la baza, la una din reuniunile ritualice ale ordinului secret din care face parte („Cranii si oase” sau cum s-o fi numind). Desigur, daca vor accepta, romanii vor fi al doilea personaj din intriga „S-a-ntalnit hotul cu prostul”. Nu ne sunt de destula invatatura de minte tragediile de colonizare din zilele noastre, nemaivorbind de cele din trecut, contractiunile teritoriale ale unor popoare, prin colonizare, pana la inchiderea lor in enclave, prin furturi progresive de teritorii? Mai cu seama, tragediile popoarelor arabe? Muzeu de Istorie a Evreilor din Romania ne trebuie, asta-i ultima problema care ne-a mai ramas de rezolvat? Pai daca-i asa, dintr-un astfel de loc al memoriei n-ar trebui sa lipseasca atentatul cu bomba din Senatul Romaniei, din 1920, al lui Max Goldstein, Saul Osias si Leon Lichtblau, in care au murit ministrul justitiei si doi senatori, din care unul episcop greco-catolic, si au fost raniti presedintele Senatului si doi episcopi ortodocsi. Sau istoria totalitaristei comunist-internationaliste Ana Pauker si tribul ei de demnitari sangerosi, care au provocat un adevarat holocaust etnic si cultural poporului roman… Dar noi inca nu am deprins lectiile de memorie istorica, de mentinere treaza a amintirilor despre evenimente tragice, care ne-au lovit si clatinat natiunea, si asta nu-i deloc bine. Exista insa in agitatia aventurier-demo-geo-politica, prin care mase mari de oameni se incerca a fi dislocate din habitaturile lor naturale si aduse in altele artificiale – prin finantarea oculta sau provocarea militara a refugierilor, imigratiilor, colonizarilor – un aspect de drept international, in status nascendi, care nu mai poate fi ignorat, DREPTUL GEOGRAFIEI RASELOR, asupra caruia primul care a atras atentia, si a avut castig de cauza, a fost NELSON MANDELA, presedinte al Aficii de Sud, un panafrican care a aratat ca locul politic al africanilor este in Africa, un taram fabulos al libertatii si majoritatii africanilor, in care niciun african nu este minoritar, fiind in casa lui naturala, data prin drept divin. Cum democratia inseamna majoritate etnica si/sau rasiala, era nedemocratic si impotriva geografiei raselor ca o tara africana, cu populatie majoritara neagra, sa fie condusa de un presedinte alb. Reciproca este la fel de adevarata, o tara cu populatie majoritara alba este nedemocratic si impotriva geografiei raselor sa fie condusa de un presedinte negru. Sa tinem minte aceasta ramura de drept international si sa reflectam asupra ei: Dreptul geografiei raselor.

      Apreciat de 1 persoană

      • Ghita Bizonu' spune:

        Huseion cel Baftos nu are ce sa ii mai ofere …
        Insa sunt tendimte ceva lai vechi decat Marele Tata neAlb de al COcioaba Varuita..
        Cu ceca ani in utrma am fots frapat de nesintirea , li[psa de masura ce dfriza tampenia a unor sustineri… care mpau facut sa ma interesez de problema sau cu, a, sciris „condoleamte problema voastra a devenit interesanta ptr mine!” ….
        Sa zic asa nu as fi deranjat de un Muzeu de Istorie a Evreilor din Romania daca ar respecta adevrul. artedinargumente le gasesti in articolele In Judeos Holobishnitza si Holoco$$$$$$$t , Cand A – B= > A de la ribroca „Istoria dupa Bizonu’ ” . Prescurt adebvtraul ar fi ca pe zona asta, in Maramures, in Mildoba si in Muntenia evreii au cvunoscut pima emancipare/ Adica au htarat eisungiri asupra destinului lor … ptr ca autoritatea „de Stat” nu a mai inervenit in favoarea cahalelor In Romanuia la Focsani a avit loc primul Congres Siomist. in Romania la Iasi la PomulVerde a apraut primul teatru evreesc (si primii impresari … la Iasi de fpat este radacina … Holywoodului!). Aici in saraca Romanie evrei au avutpcazia sa decida in ;obertate sa alaga intre Haskala si Hasidism si ca mabele cxurnete sa coexiste …
        Si daca este vorba de inflenta culturala .. sa ma pupe .. imnul Isarelelului este Cucuruz cu frunza-n sus !! Si Romania aia jegoasa, antisemita samd a fpst aldoilea lor Paradis :

        PS … in articolele alea chiar sunt date cautate si indic sursele…. oricum repet si aici o o ppveste usor caraghioasa… Cu multi ani in urma pe forumu Ping-Pong al EvZ am scirs legionaroozilor ca dupa parerea mea sunt tampiti … Dupa vreo cateva luni un evreu „ingenu” m-a enervat .. si imediat legionarasii au acceptat ca .. ei bine … le sunt superior intelectual. Si nici unu nu a protestat camd am respins acuza de antisemitism scriind ca diferenta dintre mine si un antisemit este ca antisemitii ii conisdera pe evrei inteligenti si superirori insa mie mi se par la fel de tampiti ca si legionarii!!! Ma rog au fost vreo 3 evrei care sa incerce sa se dea destepti …. cu rezultate contrare . Si asa pe Ping Pong am ajuns nationalistu’ de serviciu’

        Apreciază

  2. Ghita Bizonu' spune:

    Cred ca a intrat lka spa,. Prea mu;te linjuri insa asa de oprba sa poti verifica!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: