Intr-adevar, comentariul a intrat in spam, de unde l-am recuperat. Ce sa spun? Absurditatea asta a unui muzeu evreiesc pe pamant romanesc are toate caracteristicile unei operatiuni simbolice de expansiune etnicist-rasist-geopolitica. In caz de reusita, foarte probabil ambasadorul american Hans Klemm va primi o medalie de la rasistul Obama, cand se va intoarce la baza, la una din reuniunile ritualice ale ordinului secret din care face parte („Cranii si oase” sau cum s-o fi numind).
Desigur, daca vor accepta, romanii vor fi al doilea personaj din intriga „S-a-ntalnit hotul cu prostul”. Nu ne sunt de destula invatatura de minte tragediile de colonizare din zilele noastre, nemaivorbind de cele din trecut, contractiunile teritoriale ale unor popoare, prin colonizare, pana la inchiderea lor in enclave, prin furturi progresive de teritorii? Mai cu seama, tragediile popoarelor arabe? Muzeu de Istorie a Evreilor din Romania ne trebuie, asta-i ultima problema care ne-a mai ramas de rezolvat?
Pai daca-i asa, dintr-un astfel de loc al memoriei n-ar trebui sa lipseasca atentatul cu bomba din Senatul Romaniei, din 1920, al lui Max Goldstein, Saul Osias si Leon Lichtblau, in care au murit ministrul justitiei si doi senatori, din care unul episcop greco-catolic, si au fost raniti presedintele Senatului si doi episcopi ortodocsi. Sau istoria totalitaristei comunist-internationaliste Ana Pauker si tribul ei de demnitari sangerosi, care au provocat un adevarat holocaust etnic si cultural poporului roman…
Dar noi inca nu am deprins lectiile de memorie istorica, de mentinere treaza a amintirilor despre evenimente tragice, care ne-au lovit si clatinat natiunea, si asta nu-i deloc bine. Exista insa in agitatia aventurier-demo-geo-politica, prin care mase mari de oameni se incerca a fi dislocate din habitaturile lor naturale si aduse in altele artificiale – prin finantarea oculta sau provocarea militara a refugierilor, imigratiilor, colonizarilor – un aspect de drept international, in status nascendi, care nu mai poate fi ignorat, DREPTUL GEOGRAFIEI RASELOR, asupra caruia primul care a atras atentia, si a avut castig de cauza, a fost NELSON MANDELA, presedinte al Aficii de Sud, un panafrican care a aratat ca locul politic al africanilor este in Africa, un taram fabulos al libertatii si majoritatii africanilor, in care niciun african nu este minoritar, fiind in casa lui naturala, data prin drept divin.
Cum democratia inseamna majoritate etnica si/sau rasiala, era nedemocratic si impotriva geografiei raselor ca o tara africana, cu populatie majoritara neagra, sa fie condusa de un presedinte alb. Reciproca este la fel de adevarata, o tara cu populatie majoritara alba este nedemocratic si impotriva geografiei raselor sa fie condusa de un presedinte negru. Sa tinem minte aceasta ramura de drept international si sa reflectam asupra ei: Dreptul geografiei raselor.