Nemultumirile interne si externe crescande fata de noua administratie americana, instalata in urma cu doua luni si o saptamana la Casa Alba, incep sa trimita tot mai insistent la comparatii intre ce s-a promis de republicanul Donald Trump in programul electoral “Make America Great Again” si actiunile concrete ale acestuia ca presedinte, intre scopul propus si mijloacele utilizate.
Scopul este nobil, dar oare la fel sunt si mijloacele? Intr-un articol de acum doi ani am atras atentia asupra faptului ca mijloacele abjecte pot sa distruga si cel mai maret scop, care poate esua intr-o anomalie, intr-o creatie distopica. O recitire a celor mai renumite creatii distopice, care au avertizat despre lumile negative la care se poate ajunge (“Masina timpului” a lui G. H. Wells, “1984” de G. Orwell si “Noi” de E. Zamiatin) ar fi necesara.
Dupa cerinta nestatutara a SUA ca aliatii sa verse 2% din PIB in buzunarul intermediar NATO, din care se vor scurge in buzunarul colector final, dupa tehnica mutarii banilor dintr-un buzunar in altul, si dupa vointa unilaterala de renegociere a acordurilor bilaterale externe, cu intentia nedisimulata a supraordonarii pe care o impune cadrul de renegociere “America First!”, o noua pretentie grosolana tine capul de afis al Lumii.
Președintele american Donald Trump i-a înmânat cancelarului german Angela Merkel o factură în valoare de 300 de miliarde de dolari care ar reprezenta în viziunea liderului nord-american „datoria Germaniei față de NATO”, gest care a provocat consternare printre membrii delegației germane, potrivit unor surse din guvernul de la Berlin, a informat luni cotidianul spaniol ABC. Trump ar fi făcut acest gest săptămâna trecută, în timpul discuțiilor private dintre cei doi lideri purtate la Washington.
„Scandalos” — astfel au descris sursele citate gestul lui Trump, care a acuzat în mai multe rânduri țările membre ale NATO că nu-și respectă obligațiile financiare față de Alianța Nord-Atlantică, în detrimentul SUA, țară care, potrivit liderului de la Casa Albă, își asumă o povară economică exagerată.
„Revoltător” a fost un alt termen folosit de un ministru din guvernul german. „Conceptul din spatele unor asemenea pretenții este de a intimida interlocutorul, însă cancelarul Merkel a luat totul cu calm și nu va răspunde unor astfel de provocări”, a declarat ministrul al cărui nume nu a fost specificat. Și sursele citate de ediția duminicală a cotidianului britanic The Times au declarat că Merkel s-a limitat să ignore această provocare, fără a scoate o vorbă.
Valoarea facturii a fost stabilită în urma estimărilor făcute de echipa lui Trump, care a luat 2002 ca an de referință și a adunat diferența de până la ținta de 2% din PIB (sumă pe care fiecare stat membru al NATO ar trebui să o investească în apărare), plus dobânda. Surse apropiate cancelariei germane au deplâns „viziunea puțin ortodoxă” a președintelui SUA în acest domeniu. „NATO nu este un club unde plătești cotizații lunare”, au declarat sursele citate. Dupa parerea mea, NATO nu este nici un club privat, cu un proprietar care emite note de plata.
***
PS/NB: Mi se pare revelatorie “referinta” anului 2002, in functie de care oamenii lui Donald Trump fac “calcule recuperatorii”. Nu de atunci au inceput sa curga galopantele cheltuieli militare, provocate de razboaiele lui Bush jr., in Irak si Afganistan, si Obama, in Siria, care au impovarat insuportabil economia SUA? Vrea Trump sa redistribuie factura aventurilor razboinice americane prin lume pe economiile altor tari? Parca nemtii nu au fost de acord si nu au participat, altfel ar fi trebuit sa le plateasca irakienilor facturi pentru invazie…
Publicat de fragmentariumpolitic 
Fragmentarium Politic 