O manevra de contactless, pentru a fi si corporatist cat mai aproape de Rusia: Washingtonul a prelungit suspendarea sancțiunilor împotriva Belarus

In conditiile autoritarismului excesiv al regimului liderului belarus Aleksandr Lukasenko, supranumit “ultimul dictator al Europei”, care nu se poate compara cu democratia echilibrata a sistemului politic rus, ar putea parea surprinzatoare pozitionarea mai relaxata a Washingtonului fata de Minsk. Statele Unite au anuntat, vineri, prelungirea cu încă șase luni a suspendarii sancțiunilor împotriva Belarus, o politică începută de fostul președinte american Barack Obama. Prelungirea suspendarii sanctiunilor va fi până la 30 octombrie.

O explicatie a acestei aparente relaxari ar putea veni din preocuparea diplomatiei americane de a nu face nota discordant-disproportionata cu Bruxellesul, care a pus capăt sancțiunilor împotriva Belarus în 2016, după cinci ani. Casa Alba se multumeste sa le suspende, nu sa le anuleze. Dar si mai probabila ar fi strategia noului guvern republican american, al presedintelui Donald Trump, de a mentine si corporatist, prin ochii si urechile agentilor economici ai SUA, supravegherea si influenta de contact asupra Rusiei.

Relaxarea poate fi interpretata ca aparenta deoarece recentele tulburari din Belarus, cu demonstratii impotriva unei preconizate taxe pe nemunca, percepute persoanelor care nu muncesc timp indelungat, si arestarea a peste 240 de protestatari, in spatele carora s-ar fi aflat o “coloana a cincea” finantata si sprijinita de o putere straina, pentru destabilizarea politica a tarii, potrivit acuzatiilor presedintelui Lukasenko, avertizeaza asupra unor posibile interferente occidentale, instigatoare si lezatoare, care de altfel se fac simtite si in tari partenere si aliate din Est. Firme din Belarus pot face în continuare afaceri cu partenerii americani. Trezoreria SUA, care a anuntat decizia, a precizat că aceasta a fost luată „după consultări și coordonare” cu Departamentul de Stat. Suspendarea sancțiunilor este condiționată de reformele politice interne.

https://www.agerpres.ro/externe/2017/04/28/washingtonul-prelungeste-suspendarea-sanctiunilor-impotriva-belarus-23-39-35

Nimeni nu-i rezista: Masinaria oculta de mazilire electorala se muta din Franta in Germania. De la scandalul angajarilor fictive, care l-a doborat pe Fillon, la cel a angajarilor preferentiale, care il va dobori pe Schulz

Pentru alegerea presedintelui Frantei, conservatorul Francois Fillon (Republicanii) a fost de departe si pentru mult timp preferat in intentiile de vot, masurate de toate sondajele. Acest lucru a fost valabil pana cand au inceput sa apara acuzatii si dosare cu privire la presupuse angajari fictive ale sotiei, facute de catre prezidentiabilul dreptei. Imaginea electorala a lui Fillon s-a prabusit si orice a intreprins pentru a se disculpa si reabilita a fost inutil, nu si-a putut schimba soarta de perdant al turului intai, hotarata de “zei” nevazuti.

Istoria tinde sa se repete aproape identic in Germania, cu politicianul Martin Schulz, principalul contracandidat al cancelarului Angela Merkel la alegerile parlamentare din 24 septembrie. Deosebirea este ca, in loc de angajari fictive, Schulz ar fi savarsit acte ilegale de angajari si bonusari preferentiale. Schulz este candidatul Partidului Social-Democrat (SPD) la postul de cancelar, iar masinariile de mazilire a politicienilor incomozi pentru sistemul occidental par sa fi cunoscut o anumita predilectie pentru zonele de stanga ale esichierelor politice nationale (v. si cazul Romaniei).

Martin Schulz a fost mustrat joi de Parlamentul European (PE) pentru o serie de decizii pe care le-a luat în timp ce era președinte al acestei institutii europene, din 2012 până la începutul acestui an. Eurodeputații au criticat si un așa-zis „voiaj permanent de afaceri” la Berlin al unuia din oamenii de încredere ai lui Martin Schulz, devenit directorul său de campanie pentru alegerile legislative din toamna. În octombrie 2015, Schulz ar fi ajutat și alți colegi să obțină avantaje lucrative, din perspectiva mascata de a-si realiza o masa critica favorabila, politic si electoral. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a declarat, tot joi, că nu a găsit niciun indiciu cu privire la eventuale nereguli în perioada în care Martin Schulz a fost președinte al PE. Dar butonul de punere in functiune a masinariei de mazilire electorala pare sa fi fost actionat. Nu se cunoaste nicio situatie in care cineva sa-i fi rezistat.

https://www.agerpres.ro/externe/2017/04/27/martin-schulz-mustrat-de-parlamentul-european-pentru-decizii-luate-in-timp-ce-era-presedintele-acestui-for-15-03-14

Revenirea frumoasei şi redutabilei rusoaice Şarapova cu victorie în WTA, primită cu ostilitate intrigantă şi invidioasă de rivale mai puţin norocoase: „Trişorii ca ea n-ar trebui să mai poată juca vreodată!” (Eugenie Bouchard)

Sursa Foto: Prosport.ro

Maria Şarapova a revenit cu o victorie în circuitul WTA, după ce a trecut în două seturi de Roberta Vinci, scor 7-5, 6-3, în primul tur al turneului de la Stuttgart. Jucatoarea continuă insa să stârnească reacţii ostile si intrigante printre unele jucătoare din Vest, din circuit, probabil nemultumite sau tematoare ca s-ar putea sa fie umilite de super-jocul, de inalta clasa al Şarapovei, daca sortii vor face sa o reintalneasca ca adversara pe terenul de tenis.

Rusoaica a primit un wildcard pentru turneul WTA din Germania, o decizie pe care unii s-au grăbit să o conteste. Printre aceştia se numără şi Eugenie Bouchard (59 WTA). Fosta finalistă de la Wimbledon consideră că modul în care Şarapova a fost reprimită în circuit cu braţele deschise reprezintă un mesaj greşit transmis copiilor care vor să se apuce de tenis.

„Nu cred că e corect! Este o trişoare şi nu cred că unui trişor din orice sport ar trebui să i se mai permită să practice acel sport. Este nedrept faţă de ceilalţi jucători care fac lucrurile corect şi sunt oneşti. Cred că dinspre WTA se transmite un mesaj greşit către cei tineri: “trişaţi şi vă vom primi înapoi cu braţele descihise” “, a spus jucătoarea din Canada, într-un interviu pentru TRT World. De ce in loc sa se bucure ca, prin revenire, rusoaica va putea fi “invinsa”, nemaifiind “drogata”, canadianca alege sa fie rautacios-exclusivista? Oare nu pentru ca stie ca performanta rusoaicei vine din valoarea sportiva reala a eclipsantei Şarapova?

http://www.prosport.ro/alte-sporturi/tenis/video-sarapova-a-revenit-cu-victorie-in-wta-dar-e-facuta-praf-de-eugenie-bouchard-trisorii-ca-ea-n-ar-trebui-sa-mai-poata-juca-vreodata-16248441

Franta: Dupa primul tur al alegerilor prezidentiale

 

Sursa Foto: Jurnalul.ro

Marturisesc ca nu m-am asteptat la ierarhizarea candidatilor de centru si de extrema dreapta pe primele doua locuri, facuta de primul tur, care vor merge in turul doi. Cred insa ca si pacatuim politicianeste cu cele doua pozitii de pe esichier, denaturandu-le intr-o anumita masura intelesul traditional.

Sau poate ca noile vremuri si realitati schimba sau arunca la cosul de gunoi cele sapte vechi reprezentari sau variante de esichier politic posibile, pe care le tot inventariem si vehiculam in discursul politic si in analize: extrema stanga, stanga, centru-stanga, centru, centru-dreapta, dreapta, extrema dreapta.

Ce mai reprezinta azi fixatia alegatorilor francezi, din alegerile de duminica, pe “centrul” si “extrema dreapta”, pozitiile celor doi candidati, Macron si Le Pen, calificati pentru marea finala din 7 mai? Dar sintagma de candidat prezidentiabil “anti-sistem”, destul de inselatoare, ca substitut pentru “reformator”?

Deja alte perechi politice dihotomice concureaza pentru a o inlocui, completa sau nuanta pe cea mostenita de la revolutia franceza. Nationalism-supranationalism, integrationism-separatism, suveranism-dependentism, conservatorism-schimbism, protectionism-liberalism, bunastare-austeritate, stabilitate-migratiune, identitate-amorfitate, multipolarism-unipolarism sunt cateva dintre noile antinomii politice.

Termenii cu acceptiune politica “centru” si “extrema dreapta” se raporteaza la un anumit establishment si un anumit statu-quo. Cand acestea din urma se schimba, in mod evident termenii de “centru” si “extrema dreapta” devin irelevanti. Revenind la Macron si Le Pen, cred ca definirea lor de “centru” (si in plus “anti-sistem”) si respectiv de “extrema dreapta” este foarte relativa.

Nu as spune prin urmare ca salvarea pro-europenismului si pro-comunitarismului (UE) in forma lor actuala, care sunt emanatii ale dreptelor politice, nationale si transnationala (PPE), ar echivala cu o pozitie neutrala sau, si mai hazardat spus, -anti, impotriva cuiva sau a ceva. Sa ne uitam cine sunt cei care s-au grabit sa-l felicite pe Macron si sa-i crediteze ca certa, neindoielnica castigarea alegerilor prezidentiale. Exact liderii europeni de dreapta, “parintii” actualei UE.

Nu am vazut aceleasi exultari fata de prima pozitie a lui Macron la oficialii americani si britanici. Este prematur si neintelept sa spui ca scrutinul s-a jucat. O diferenta de putin peste 2% prin care Macron a surclasat-o in primul tur pe Le Pen este relativ usor de rasturnat. Rezervele de voturi care ar putea veni pentru Le Pen sunt in cresterea participarii, este adevarat ca va fi greu sa se depaseasca prezenta de 80% din primul tur, apoi redirectionarile de voturi de la cei iesiti din cursa.

Pe de alta parte, exemplele extrem de nationaliste ale SUA si Marii Britanii, pro-America First si pro-Brexit, ambele de dreapta sau de extrema-dreapta daca si pentru acestea ar fi sa folosim acelasi nationalism intransigent dupa care Marine Le Pen si Frontul National sunt catalogate ca fiind de “extrema dreapta”, ar putea sa inspire sau reinspire multe voturi ale francezilor si sa salte pozitia a doua. Daca se va intampla, fara dubii va fi urmarea influentelor americana si britanica. Modelul lui Le Pen este modelul lui Donald Trump si Theresa May.

Nu cred ca Le Pen va scoate neaparat Franta din UE, mai probabila mi se pare inlocuirea de catre aceasta a Germaniei la carma reformelor comunitare intr-un sens mai apropiat de cel pentru care sunt favorabile SUA si Marea Britanie, care nu vad cu ochi buni cresterea economica, excedentele comerciale si influentele pangermaniste pe continent, care tind sa ia locul paneuropenismului. Sa nu uitam ca Franta este o putere nucleara, ceea ce ar recomanda-o mai bine decat Germania in fruntea UE. Intr-o noua UE, O Franta cu Marine Le Pen presedinte s-ar putea situa in interiorul conceptului “Europa cu mai multe viteze”, alaturi de tarile din Europa Centrala si de Est, prin adoptarea unora din exceptiile de neintegrare de care se bucura Marea Britanie.

Invazie si exod

Invazie si exod, o contradictie subtil pervertita politic prin aplicarea ei la mase cu identitati diferite, acestea sunt cel putin doua din consecintele toxice ale politicii salariilor mici, impuse quasi-colonial Romaniei, dinafara tarii, de reminiscenta unor metode coloniale.

Invazia multinationalelor, atrase de forta de munca ieftina, si exodul romanilor, plecarea lor din tara, in cautarea de salarii mai mari, care sunt in Vest. E o dubla devalizare, si acasa si in afara, ultima in special prin exodul creierelor, care nu lasa nicio sansa cresterii pentru bunastarea poporului roman.

Sa nu mai admitem ca Romania sa fie condusa de politica oarba, mediocra, mainstream complicitara, avem politicieni clarvazatori, lucizi si dedicati comunitatii nationale.

Stupiditatea “corectitudinii politice”, adusa de britanici la Fed Cup: Cand realitatea si naturaletea comentariilor devin “rasiste” sau “sexiste”. Ilie Nastase, legenda tenisului mondial, tinta presei de scandal insulare. Donald Trump ar fi invidios

Ilie Nastase

Foto: Adrian Ilincescu/ HotNews.ro

In mitologiile ancestrale despre oamenii colorati in toate culorile rogvaiv, se spune ca primul decret imparatesc pe care l-a dat un om de culoare violet care a ajuns imparat peste un neam de culoare rosie a fost sa interzica cuvantul “violet”, ca cei condusi sa uite, sa minimalizeze sau pur si simplu sa nu-si dea seama ca sunt condusi de cine nu trebuia. Probabil ca de atunci dateaza simbolurile inteligentei si manipularii.

Cam asa este si cu “corectitudinea politica”, care a fost inventata de cei care, accidental, au ajuns in fruntea puterii fara sa fie reprezentativi pentru cele mai importante caracteristici ale majoritatii (rasa, etnie, religie etc.),  si prin care se decreteaza drept incorecte discutiile pe tema acestor deosebiri flagrante dintre conducator si condusi, cu rol de abatere a atentiei si de conservare a puterii

Din pacate, “corectitudinea politica” a patruns si in sport, ceea ce este 100% o stupiditate, pentru ca in sport nu e vorba de a-i conduce unii pe altii, mai mult sau mai putin reprezentativi sau legitimi, ci de o intrecere intre aptitudini, abilitati si antrenamente, prin concursuri si jocuri, menite sa procure campetitorilor si spectatorilor o stare de bine, de satisfactie, de distractie, si, in final, sa aduca lauri pentru invingatori.

O astfel de aiuritoare “corectitudine politica” a fost adusa de jurnalistii britanici la intalnirea de Fed Cup Romania – Marea Britanie de la Mamaia, care i-au facut proces media de intentie lui Ilie Nastase, o legenda a tenisului mondial, pentru pretinse “injurii”, “rasiste” si “sexiste”, despre jucatoarea de culoare Serena Williams, ramasa insarcinata cu antreprenorul Alexis Ohanian, care este alb.

Remarca lui Nasty a exprimat naturalete si simpatie: „Să vedem ce culoare va avea copilul… Ciocolată cu lapte?”. Ca doar nu ar putea rezulta altceva, iar ciocolata cu lapte o indragim cu toti. Pentru jurnalistii de la „Daily Mail”, indoctrinati probabil la sange cu prostia “corectitudinii politice”, ori, cine stie, poate au venit special chititi pe scandal, veteranul tenisului mondial a facut un comentariu “rasist”. Mai sa fie!, ia propuneti voi, ca tot n-aveti de lucru, sa se scoata din dictionare si cuvintele “ciocolata” si “lapte”!!!…

Desigur, la cei 70 de ani ai sai, Ilie Nastase se da cocos cu fetiscanele, probabil ca si virilul Donald Trump, care a avut numeroase scandaluri “sexiste”, l-ar invidia sa afle ca Ilie chiar nu se lauda, dar flirtul asta conventional este ceva obisnuit in lumea sportului. In cunoscutul sau stil afabil, conversational si plin de umor, Ilie Nastase a complimentat-o pe Anne Keothavong, antrenoarea echipei oaspete si fosta jucatoare de tenis (probabil si in virtutea acestei caracteristici de “fosti”), in timp ce se fotografiau impreuna: “La ce camera stai?”. Raspunsul a fost la fel de natural, un zambet, la care Nastase a mai adaugat un rever: “Continuam sa ne atragem unul pe altul!”.

Este regretabila hotararea subiectiva si partinitoare a Federatiei Internationale de Tenis, luata pe baza unei crize mediatice, a unor fapte si stari de spirit care nu au existat in realitate, ci doar in ideologia “corectitudineii politice” a ziaristilor britanici. Decizia, anuntata duminica pe site-ul oficial, prevede ca Ilie Nastase a fost suspendat provizoriu –  urmare a unor comentarii naturale si reale, interpretate ca “rasiste” si “sexiste” –  si ca nu va avea acces la competitiile ITF si nu va primi acreditare.

http://www.prosport.ro/alte-sporturi/tenis/scandal-fara-precedent-in-fed-cup-itf-a-deschis-o-ancheta-dupa-ce-ilie-nastase-ar-fi-facut-comentarii-rasiste-la-adresa-serenei-si-s-a-dat-la-antrenoarea-marii-britanii-la-ce-camera-stai-16242020

PNL: Cele mai penibile pretexte de opozitie la legea PSD privind cresterea salariilor

Vicepresedintele PNL Sulfina Barbu (ma si intrebam unde a disparut fosta austerista PDL-ista) a invocat, duminica, cele mai ridicole gicacontrisme pentru a impiedica cresterea semnificativa, de catre Guvernul Grindeanu, a salariilor romanilor si, prin aceasta, apropierea de decenta standardelor salariale occidentale:

https://www.agerpres.ro/politica/2017/04/23/barbu-pnl-psd-pune-in-sarcina-viitorului-guvern-cresterea-salariilor-14-49-03

Chiar trebuie sa ramanem pe vesnicie sarantocii Europei, admitand slugarnic si obedient neimpozitarea multinationalelor si pozitia lor privilegiata, ca de monopol, pe piata de capital si asupra resurselor si investitiilor din Romania, cand daca veniturile legale de pe urma acestora ar merge la PIB ne-ar permite cu lejeritate cresteri substantiale ale salariilor?

In esenta, Sulfina a scos din distileria de opozitionisme a PNL (desi de facto cred ca aceasta apartine PDL) noi pretexte menite sa discrediteze sau sa blocheze cresterile salariale scontate, posibile si meritate. Unul e ca PSD ar pune in sarcina viitorului guvern cresterea salariilor.

Daca tot vorbim de dimineata si pana seara despre continuitate si strategii pe termen lung, fara fragmentari sau reculuri, nu ar trebui ca PSD sa fie lasat sa-si duca pana la capat politicile salariale? Cred ca la aceasta intrebare electoratul va da raspunsul potrivit la alegerile din 2020.

Un al doilea fals argument, al opozitiei de dragul opozitiei, ca PSD ar introduce o discriminare salariala intre public si privat, desi guvernul nu-l obliga, dar nici nu-i interzice domeniului privat sa adopte sau sa surclaseze politicile salariale din domeniul public. Un al treilea pretext, mi se pare cel mai tare (scandalos), ar fi ca preconizatele cresteri salariale nu ar fi… “constitutionale”. Altfel spus, Constitutia le-ar ingradi romanilor dreptul de a trai mai bine. PNL/PDL nu precizeaza insa despre ce Constitutie ar fi vorba, sa fie a multinationalelor, fara ca noi sa stim?

Aprinde o visare: „Depășirea complexului de națiune mică” (Calin Popescu-Tariceanu, Congresul ALDE)

Nu sunt fumator si nu indemn pe nimeni la acest viciu, care le arde sanatatea si banii celor care sunt slabi psihologic si nu au controlul asupra propriei vointe si propriului corp, iar negustorilor de iarba si publicitarilor lor le umfla conturile din banca si aroganta de sine, umflandu-se in pene de cat de destepti sunt ei sa se imbogateasca pe prostia altora.

In treacat spus, l-am auzit toti, majoritatea cu indignare, pe fostul presedinte afroamerican Barack Obama cand se lauda ca a fumat iarba, iar mai recent l-am auzit cu stupoare pe premierul neozeelandez Bill English cand a declarat ca tara sa trebuie să se bazeze pe muncitori imigranți deoarece mulți localnici nu pot trece testul anti-drog la angajare.

Am recurs insa la aceasta frumoasa melodie, ca text si melodicitate, „Aprinde o tigara”, interpretata de celebrul Cristian Vasile, in Bucurestiul interbelic, pentru a ilustra o idee politica de stringenta actualitate si, mai ales, de mare viitor, lansata duminica de Calin Popescu-Tariceanu, presedintele ALDE – Partidul Alianța Liberalilor și Democraților, inlocuind cuvantul „tigara” cu cel de „visare”: Aprinde o visare!

Este datoria liderilor nostri politici de a ne aprinde noua, romanilor, ca popor, visele, imaginatia, ideile de mai bine, de prosperitate si securitate, de progres prin noi insine, cu cetatenii Romaniei si cu resursele Romaniei, de a privi inainte, cu capul sus, sa ne scoata de sub influenta ideologiilor straine care ne-au fost inculcate ca un drog, ca am fi insignifianti, slabi, piperniciti, o natiune incapabila de lucruri marete, de o gandire proprie, de un plan romanesc de ridicare si crestere, ca acestea trebuie sa ne vina mereu dinafara, de la altii, daca s-ar putea chiar sa-i punem stapani si noi sa le fim slugi.

In rezolutia ALDE, intitulata sugestiv „Ca să fim prin noi înșine, trebuie, în primul rând, să fim noi înșine”, prezentata de Tariceanu, s-a aprins o idée mareata: depasirea “complexului de natiune mica”. „Trebuie să depășim complexul de națiune mică. Dar asta înseamnă să refuzăm, cu demnitate, orice tutelă și să ieșim din obsesia monitorizărilor neîntrerupte, care bântuie prin toată istoria noastră. Nu trebuie să așteptăm să hotărască alții înaintea noastră, pentru ca noi să facem ca ei. Nu trebuie să privim peste umăr, ca și cum am cere voie de la cineva, atunci când ne manifestăm opțiunile. Trebuie să dăm diplomației românești determinare și personalitate. Trebuie să dezavuăm pe toți cei care ne denigrează țara, sperând să obțină pe la curți străine aliați pentru răsturnarea ordinii legitime, alți aliați decât cei firești într-o democrație și anume alegătorii români. Nu trebuie să acceptăm atitudini superioare și — sub aparența unei duioșii părintești, deci cu atât mai jignitoare — atenționări din partea reprezentanților diplomatici acreditați la București. Nu trebuie să așteptăm de la nimeni certificate de bună purtare”, se arată în rezolutie.

https://www.agerpres.ro/politica/2017/04/22/sistematizarea-legislativa-si-depasirea-complexului-de-natiune-mica-obiective-prevazute-in-rezolutiile-alde-14-47-06

Alegerile prezidentiale din Franta: Votul trebuie sa fie rational, pentru Franta si Europa

Sursa foto: http://stirileprotv.ro/stiri/international/alegeri-prezidentiale-in-franta-sondajele-arata-diferente-mici-intre-primii-4-candidati-la-primul-tur-electoral-de-duminica.html

Dupa acuzatiile ca Rusia ar fi influentat soft alegerile prezidentiale din SUA, nimeni nu s-ar fi asteptat ca o noua tentativa de influentare, dura de aceasta data, din partea Statului Islamic, sa se inregistreze asupra alegerilor prezidentiale din Franta, cu numai doua zile la mijloc inainte de deschiderea urnelor de vot.

Unii analisti vorbesc, chiar si lideri mondiali s-au pronuntat in acelasi sens, ca atacul terorist de joi seara de la Paris, soldat cu un politist mort si alti doi raniti, va avea un efect important asupra alegerilor prezidentiale de duminica din Franta. Cred ca este o crasa exagerare, cine ii cunoaste cu adevarat pe francezi stiu ca acestia nu se lasa prada emotiilor.

Dimpotriva, cand se incearca sa fie influentati prin emotii, cetatenii francezi ai zilelor noastre devin de o luciditate exemplara. In memoria lor colectiva se afla prea multe evenimente de coliziune provocate emotional, prin care s-a incercat sa li se deturneze istoria, pentru a nu fi invatat ceva din lectiile acesteia. Corect spus si in cazul de fata este ca atacul terorist islamist a fost o incercare de a li se determina un vot emotional.

Prin urmare, votul francezilor de duminica ar trebui sa fie rational, pentru Franta si Europa. Sunt convins ca asa va fi. In conditiile nevoilor sporite de securitate pentru Franta si Europa, cat si de reajustare economico-financiara, deasemenea in cele doua planuri corelate, francez si european, decorelarea lor  fiind o greseala inadmisibila, o alegere rationala ar inseamna in primul rand un vot non-ideologic, centrat pe profilul de personalitate, incluzand obligatoriu calitati de lider si de experienta politica executiva.

Iesirea votului din dihotomia stanga-dreapta, respingerea votului negativ si transformarea votului intr-un vot de personalitate, acordat unei personalitati, cu experienta executiva in politica externa si in administratia guvernamentala, care este determinanta, va fi singurul vot in masura sa aduca in pozitia de presedinte al Frantei acea persoana, dintre candidatii aflati in competitie, capabila sau, oricum, cu cele mai mare sanse de succes, sa satisfaca simultan acele conditii corelative de unitate si potentare a Frantei si Europei. Ceea ce Franta va face impreuna cu Europa, ca securitate si prosperitate, va fi cu mult mai mult decat orice ar face Franta de una singura. Iesirea Frantei din UE si retragerea ei in interiorul frontierelor nationale ar fi contraproductive. Franta trebuie sa-si multiplice punctele de contact cu Europa, nu sa si le reduca. Daca-mi veti spune ca ar trebui sa fac un prognostic, dand un nume, ei bine, nu o voi face, las ca acest joc sa-l exerseze fiecare, va voi spune doar ca este un european, cu cea mai buna prioritizare a agendei prezidentiale, cu o luciditate si o hotarare neobisnuite. Nu va luati dupa campaniile de denigrare, ultimul lucru pe care vi l-as recomanda.

Cuvinte necugetate: “Asta nu se opreste niciodata”

Mesajele politice  trebuie sa fie rotunde, fara echivoc sau vreo samanta subliminala din care ar putea incolti contrariul. Mai ales cand se refera la evenimente sau sunt transmise in imprejurari sensibile. Cuvintele liderilor politici sunt despicate precum firul in patru si de catre aliati, si de catre adversari, iar daca ultimii gasesc sau cred ca au gasit in vreo idée un punct de sprijin, decat cu un asemenea mesaj contradictoriu, mai bine lipsa.

Impartasirea acestei reguli de aur a comunicarii publice in general si a celei internationale in special, prin care politicienii si diplomatii transmit prin fiecare cuvant exact ceea ce au gandit si au vrut sa spuna, a dat natiunilor si lumii marii profesionisti si marile personalitati ale domeniului. La acest capitol, lipsa de experienta politica si diplomatica il face din pacate un diletant pe presedintele american Donald Trump.

Cea mai recenta greseala de mesaj a lui Trump, involuntara fireste, dar care ar fi putut fi impiedicata de armata de lingvisti si piaristi din jurul lui, este in mesajul in care a prezentat “condoleante poporului francez”, dupa atacul terorist de joi seara, la Paris, pe Champs-Elysées,  in cursul caruia un politist si-a pierdut viata, iar un altul si un turist au fost raniti. Dupa aprecierea superlativ afectata, potrivit careia „Este un lucru foarte, foarte îngrozitor ce se întâmplă în lumea de azi”, Donald Trump a dat cu bata in balta, rostind cuvinte care nu-si aveau nici locul si nici rostul. „Asta nu se oprește niciodată”, a adaugat Trump. Poftim?! Ce-i asta, un semnal “subliminal”? Macar cei de la Coca-Cola sa-i explice ce inseamna comunicare „subliminala”.

https://www.agerpres.ro/externe/2017/04/21/atac-armat-pe-champs-elys-es-se-pare-ca-a-fost-un-atac-terorist-trump–00-16-57