Catehism si Colchicum

Daca autoarea ar fi tinut un curs de bune maniere intr-un salon cu cavaleri si domnisoare, cu certitudine nu ar fi fost nimic surprinzator, poate ca ar fi fost chiar si un castig educational, o reconfirmare a misiei sociale a pedagogului institutional, cum se spunea candva despre profesia de dascal, pentru ca in zilele noastre totul a devenit targuiala, pana si diplomele si titlurile se vand si se cumpara, ca la piata.

Ca o paranteza spus, am vazut asta si in felul cum cativa profesori romani asociati la universitatea lui George Soros din Ungaria, pe care guvernul Viktor Orban vrea sa o aduca la linia legii ungare, au sustinut protestele antiguvernamentale, pe acest subiect, din Budapesta, pentru ca ei primesc niste bani de acolo, deci actul lor, o scrisoare de solidaritate parca, nu este unul gratuit, de constiinta, ei semnand pe statele de plata ale lui Soros.

Dar cand vii cu pretentia de a oferi un “catehism al bunelor maniere” pentru credinciosii practicanti, care merg la biserica, nici macar spoiala de scientism nu poate ascunde tendentiozitatea, la limita chiar lipsa de bune maniere fata de homo religiosus, care nu merge la biserica pentru a socializa, acolo nu este bar, restaurant sala de dans sau divertisment, unde se poate face asa ceva, ci pentru a se reculege, introspecta si regasi, pentru a se ruga, pentru a se linisti, a se de-nevroza, dez-aliena, a se reumple cu harul sfant al invocatiei christice si al tacerii rememorative, credinta fiind o relatie personala cu Dumnezeu.

In biserica se intra cu sfiala si cu dedicatie totala, lasi afara eu-l lumesc si ti-l cauti pe cel divin, acolo fiecare vine cu durerile lui, cu angoasele lui, cu nadejdile lui, cu rugile lui de pomenire si de iertare, pentru sine, pentru vii si mortii lui. Iar pentru toate astea e nevoie de netulburare. Daca prin absurd cineva ar vrea sa ia in seama “catehismul” abracadabrant al autoarei (macar sa fi pus intre ghilimele cuvantul catehism, pentru a nu-l lua in sensul propriu, din religie), pe care, sublim-ridicol!, si-l relativizeaza singura prin acel “probabil” din prima fraza, ar ajunge repede la concluzia ca oricum ar da-o, tot nu i-ar fi pe plac, ar dovedi fie “raceala”, fie “amabilitate excesiva”. Ca in povestea nebunei (relei) credinte din politica, cu iepurele si cu basca, de ce e pe o parte si nu pe cealalta si tot asa, mereu pe invers…

“De ce se golesc bisericile?”, este, daca nu o perceptie falsa, o punere pe o pista falsa, pentru ca bisericile sunt mai pline ca oricand, o tendinta si un proces absolut normale dupa deceniile ateist-comuniste, de indepartare de Dumnezeu. Ori de cate ori cineva va vrea sa-l opuna lui Homo religiosus pe Homo sociologicus, un fel de nou ateism, ateismul sociologizant si sociopat, scientizat si scolasticizat, ca alternativa la ateismul de stat comunist, ar trebui sa-i amintim ca paradigma Homo sociologicus a aparut pentru a parodia imaginea naturii umane reflectate in unele modele sociologice, ca sociologicus actioneaza pentru a urmari interese egoiste, insa pentru a indeplini roluri sociale. Chiar este aberant sa compari un enorias cu un “client” si biserica cu o “firma comerciala”. De ce sa nu-si vada fiecare de meseria si de religia lui?

http://www.contributors.ro/cultura/de-ce-se-golesc-bisericile-schita-pentru-un-catehism-al-bunelor-maniere/

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: