Scrisoare: Despre intuitie

Exista, Ana, si inca „ingrozitor de chinuitoare”, cum foarte bine ati remarcat, din experiente personale, din cate inteleg.

De altfel, intuitia feminina a fost dintotdeauna recunoscuta ca fiind mai specifica si mai ascutita decat cea masculina (v. Calpurnia, doar un exemplu din multe altele).

Femeile inzestrate te pot citi dintr-o ochire. Probabil nu este intamplator ca ghicitoarele, in orice mediu si cu orice mijloc (in cafea, in carti, in glob de cristal, in tarot etc.) sunt femei.

Sursa: personalitatea.com

Doar in stele barbatii par sa fie mai dotati (v. Steaua Shekinah, desi si aici este speculat un banal proces de mecanica cereasca, conjunctia lui Venus cu Mercur).

Nu stiu cat este comunicare extrasenzoriala si cat este improvizatie psihologica, cu materialul clientului. Ezoteristii sustin ca exista si un centru energetic, cu o localizare anatomica (v. Vishudha Chakra).

Ghitza are dreptate in privinta instinctelor, functioneaza la toti indivizii speciei, si nu cred ca este o exagerare ca in oricare se poate ascunde un tiran.

Hitler a avut un scris feminin, potrivit expertizei unui reputat grafolog, ceea ce m-a infiorat, gandindu-ma la scrisul meu, nascut dintr-o pedanterie adolescentina, cand il exersam ba spre stanga, ba spre dreapta, ba drept.

“Doamne, as fi putut ajunge un tiran?!”. De ce nu?, daca imprejurarile m-ar fi favorizat?

Numai mediul, conjuncturile sunt cele care pot scoate in prim plan sau exacerba un instinct sau altul. De aceea un sistem politic trebuie sa aiba si mecanisme de blocare a unui lider care derapeaza.

Ideea liderului providential, aparut din neant, pe mana caruia au mers unele popoare, e adevarat, cu efecte duale, dar pentru a le elimina sau face imposibile pe cele distrugatoare trebuie suflat si in iaurt, este imperios necesar sa ne-o scoatem din cap, daca vrem sa nu se mai repete patania nemtilor.

Plus ca exista pericolul infiltrarii la varf. Indiferent de situatii, sistemul public trebuie sa controleze liderul/liderii politici. Decizia strategica nu trebuie sa fie a unui om, ci colegiala, multi-institutionala, publica daca se poate.

Intuitia este a treia cale de cunoastere, pe care inca nu o recunoastem si nu o cuprindem in clasificarile noastre formale. Ea este proprie oamenilor care ies din comun, prin apropierea cu unul sau mai multi pasi de divinitate.

Sursa: personalitatea.com

Marile profetii si marile creatii sunt produsul intuitiei, pe care o numim si inspiratie, acest har care este pogorat asupra oamenilor alesi.

Asi indrazni sa spun ca politicienii rasati sunt oameni inzestrati cu intuitie, cu mijloace de cunoastere intuitiva.

Dar, atentie, in politica intuitia poate fi si extrem de inselatoare, nimeni nu poate spune si nimic nu garanteaza ca ceea ce simti este intuitie autentica sau o perceptie indusa.

Diavolul adesea se da drept Dumnezeu si te ispiteste ca esti “ales” si “providential”, ca ai o misie, un “Mein Kampf”.

De pilda, la Koba, care a fost inconjurat de Adolf cu „dovezi” de prietenie si neagresiune, intuitia nu a functionat.

Dupa declansarea atacului prin surprindere, a stat 10 zile inchis in birou, narcotizandu-se cu alcool si intrebandu-se unde a gresit, cum de a fost dus de nas in asa hal?!

Greselile au fost mai multe, pretentia de decizie unipersonala si de infailibilitate (cu atat mai mult azi, decizia este o chestiune de echipa), a fost una din ele.

Semnale ca este tras pe sfoara au fost numeroase si serioase, dar a actionat de unul singur.

Poate ca si “colaboratorii” infiltrati au contribuit la asta, cultul personalitatii a fost o inventie diabolica, care a favorizat reducerea multiplului la unu si impunerea, in acest fel, a deciziilor eronate ale unui singur om unui intreg popor.

O alta, ca s-a lasat prada perceptiilor induse, diavolul s-a spetit si a fost inovativ in acest sens…

In fine, si inchei subiectul, intuitia ne poate tine treaz al saselea simt, “Dar daca…?”, sa nu ne dam pielea pe mana nimanui si sa avem intotdeauna drept varianta de rezerva actiunea in situatia cea mai proasta…