Comunismul liberal chinez si proiectul “O centura, un drum”: Cooperarea nu se bazeaza pe ratiuni ideologice . Eforturile comune sunt calea catre “pace si prosperitate”

Efectele asocierii bine dozate a ideologiilor si conceptelor politice pot fi uneori tot atat de spectaculoase ca amestecurile din bucatarie dintre ingrediente si condimente, cand proportia stricta in care se combina face produsul deosebit.

Nimeni nu ar fi crezut in primele decenii ale comunismului, caracterizat prin primitivism, inchistare si exclusivism, toate avand la baza o ideologie de imprumut, in care parca se scapasera borcanele cu centralism birocratic si  lupta de clasa,  cum se mai intampla uneori cand preparam mancarea sa incurcam zaharnita cu solnita sau alte componente intre ele, ca comunismul [1] va ajunge sa faca casa [2] buna cu liberalismul.

Nu a fost cazul comunismului de tip sovietic, in care stricaciunile au fost prea mari si reformele au venit prea tarziu ca sa mai poata fi salvat, motiv pentru care constructorul Mihaill Sergheevici Gorbaciov a decis ca este nevoie sa fie zidita o casa noua, moderna. Sinteza dintre comunism si liberalism a fost infaptuita de comunismul chinez, care a fost deschis si liberalizat de reformatorul Deng Xiaoping si apoi aprofundat de urmatorii lideri chinezi , pana la Xi Jinping inclusiv in zilele noastre. [3]

Paradoxal, in timp ce China a iesit din carapace, combinand comunismul cu liberalismul in proportii atent studiate si reglate, generand un liberalism nou, echilibrat si  responsabilizat, altii, agenti ai liberalismului haotic si consumptiv (neoliberalism), deraiat de la liberalismul clasic, se retrag in carapace, se inchid si se zavoresc, imprejmuirile de ape nemaifiindu-le parca de ajuns.

Cu prilejul primului summit “O centură, un drum”, dedicat noilor Drumuri ale Mătăsii, încheiat luni la Beijing cu un “vast consens” și “rezultate pozitive”, presedintele comunist chinez Xi Jinping a dat o adevarata lectie de liberalism.

Jinping a subliniat ca inițiativa sa “O centură, un drum” nu vizează o cooperare bazată pe rațiuni ideologice, ci una deschisă și incluzivă și urmărește să asigure o economie mondială deschisă, o globalizare echilibrată și un comerț mai liber, sporind totodată susținerea pentru dezvoltarea tehnologiilor verzi. Recunoastem, aici, ideea necesitatii relatiilor circulare, omniazimutale, desprinse de schismele ideologice A fost evocata si la noi, probabil destul de timid pentru a fi auzita sau retinuta. 

Calea către „pace și prosperitate” poate fi găsită dacă toți cei implicați depun eforturi comune, deși mai este mult de făcut, a menționat Xi Jinping, care a anunțat totodată că următorul summit “O centură, un drum” va avea loc în 2019. Fara indoiala ca ce se face in comun este mai bun si mai mult decat ce se face de unul singur.

–––––––

[1] si [2]: Nu ma scuz pentru ceea ce cativa pretiosi stilisti si lingvisti, dar influenti politic, din regimul trecut, au numit “cacofonie”, pe care nu o mai iau de mult in seama, pentru a-mi pastra naturaletea si spontaneitatea limbajului. [3]: Nostalgicii comunisti l-au criticat pe Gorbaciov ca le-a daramat vechea si neatractiva casa. Insa probabil ca ei sunt ultimii care au aflat, in sfarsit, ce inseamna o casa moderna, care se invarte dupa Soare. Cum de la Gorbaciov se trage ideea ziditoare a unei case noi, cred ca ar fi interesanta o analiza politica comparativa, care sa releve diferenta intre constructor si reformator, intre a construi si a reforma. Ar explica, tot comparativ, si ritmul mai incet de crestere, Rusia facand un reset general, dupa care a trebuit sa faca totul de la temelie. Beneficiile se vor vedea putin mai tarziu, dar vor fi uimitoare.