Reevaluari: Autenticitatea reprezentarii

O reactie care continua dialogul politic de la articolul: „Vest-Capitalism: Noua nomenklatura si noua societate inchisa (un raspuns si un calcul sugestiv)”

Multe din teoriile germane de la inceputul secolului trecut s-au hranit din atmosfera cosmopolita creata si intretinuta de cosmopoliti, multi dintre ei numai cu numele germani, care prin berariile si alte locuri de intrunire germane instigau la rasturnarea ordinii germane, la decapitarea de leadership si de elita a Germaniei, actiuni, inclusiv literatura politica si juridica, care se inscriau in pregatirea unei „situatii revolutionare”, dupa canoanele marxiste, urmarind comunizarea Germaniei, potrivit experimentului reusit in Rusia, in 1917.

Ca o paranteza, subversiunea antigermana de atunci a cosmopolitilor (“cetateni ai lumii”) a fost un alt chip al celei care se desfasoara azi sub noile forme numite “ONG”-uri si “societate civila”, ma refer la tipurile asemanatoare celor finantate de cosmopolitul miliardar evreo-american George Soros, ale carui fundatii si universitati colcaie de aceiasi virusi si aceiasi spori. Nu mai departe, pentru a da un exemplu, vedeti urzeala impotriva independentei si libertatii poporului ungar, pe care George Soros il instiga contra propriului stat, Ungaria libera si democrata. Pentru a o aduce in tentaculele sale, acest distrugator de comunitati nationale si uneltitor impotriva unitatii natiunilor si popoarelor europene i-a agatat Ungariei eticheta mincinoasa de “stat mafiot, instigand la demonstratii care sa-i apere clocitoarea lui de subversiuni, pompos si fals numita Universitatea Central-Europeana (aceeasi tactica de acoperire cu nume indigene a unor interese alogene).

Inchizand paranteza, cosmopolitii, incurajati de reusita experimentelor american (1776), francez (1789) si sovietic (1917), au incercat sa faca acelasi lucru cu Germania, in 1918-1919. In acest scop, au infiintat Liga Spartachista, dupa numele lui Spartacus, liderul celei mai mari rascoale a sclavilor din Republica Romana. Desi falsa, din aceasta simbolistica pot fi deduse multe alte chestiuni politice, printre care autorii reali si tintele lor reale, care nu se topeau de dragul libertatii si prosperitatii poporului german, care era doar o masa de manevra, ci de milenarismul unor interese unilaterale straine. Spartachistii, rebotezati in comunisti (KPD), au esuat in tentativa de a instaura COMUNISMUL, printr-o revolutie similara celei din Rusia. Cosmopolitii cu masca germana au virat brusc spre cealalta extrema, NAZISMUL, in fruntea caruia aveau sa-l aduca pe Hitler, printr-o intensa campanie propagandistica si media si o extraordinara sustinere financiara externa.

Desigur ca literatura politica si juridica a timpului a fost influentata de toxicitatea,  inca multa vreme ramasa neidentificata, a ideilor prenaziste si naziste, care au fost atent preparate si vectorizate prin unele nume de notorietate din lumile politicii si dreptului (ceva cam asemanator cu Adam Smith si Charles Darwin, autori ai liberalismului si selectiei naturale, teorii ale Imperiului). Am facut acest excurs explicativ retrospectiv pentru a intelege mai bine cauzalitatea si istoricitatea unor teorii germane, care poarta amprenta prenazismului si nazismului, care, spre deosebire de comunism, au avut mai mult noroc in Germania, pana la un punct, daca ne gandim ca nazismul a avut propria-i incorporare materiala, statala si imperiala, propriul sistem politic si regim politic, de care dreptul este legat prin definitie.

Sa nu ne miram, deci, ca in manualul sau compendiul juridic al autorului roman interbelic pe care l-ati citat – “Principiul nationalitatilor”, Ovidiu Al. Vladescu, 1935 -, se afla si idei ale unei doctrine juridice azi depasite si denuntate – “Teoria erudita germana”, op. cit. -, ceea ce nu scade cu nimic valoarea documentara a lucrarii sau autorului, dimpotriva, continua sa ramana o sursa pretioasa care semnaleaza aspecte din circulatia ideilor interbelice, limitele lor de grup (ocult) si deciziile devastatoare ale acestuia asupra Germaniei si asupra Lumii, ca un avertisment si o lectie amara pentru generatiile urmatoare.

Din istoriile amare si nemeritate ale Rusiei si Germaniei ramane totusi o problema nerezolvata. Este problema autenticitatii reprezentarii unui popor. Nici Lenin, nici Hitler nu au fost rus si respectiv german. Cu cea mai mare larghete si concesie, s-ar putea spune ca au fost niste corcituri, in care o parte a corciturii a luat sub control cealalta parte a corciturii. De pilda, pentru contrast, presedintele Rusiei, Vladimir Putin, si cancelarul Germaniei, Angela Merkel, sunt 100%, deci autentici, rus si respectiv german.

Importanta acestui lucru este colosala pentru alegerea unui sef de stat, pe de o parte pentru ca s-a dovedit ca alegerile pot sa nu aiba legatura cu vointa reala a poporului, ci cu fortele banilor si mass-media care sunt puse in jocul electoral, pe de alta parte, deoarece cine nu are caracteristicile fundamentale si normale ale poporului respectiv, nu are cum sa simta si sa gandeasca precum acesta,  deci nu are nici cum sa-l reprezinte in mod autentic. Si acest aspect a fost de asemenea probat.

Codul de sange ramane primordial in determinarea preferintelor si alegerilor, atat la nivel individual, la care fiecare este legat genetic de familia sa si de neamul sau, dar, si mai important, cand vine vorba de reprezentarea politica suprema a unui popor. Voi da un exemplu, trecand de aceasta data peste cele etnice si rasiale, cu care se opereaza de obicei cand se pune problema reprezentarii politice supreme, deci la nivelul unui popor si al unei natiuni constituite statal, pentru ca empatia sau lipsa de empatie genetica, care dau subiectivitatea ce distinge omul de masina, functioneaza la fel si in aceste cazuri.

Daca cineva care in raport cu normalitatea are una din deviantele “revolutiei antropologice” sau “revolutiei sexuale”, oricare din ele, este propulsat prin forta banilor si a mass-media, pentru ca altfel nu ar avea cum, in fruntea unei majoritati covarsitoare sau cvasitotale normale antropologic si/sau sexual, din punct de vedere al prototipului originar, conservator si perpetuator al vietii, acel cineva va avea un deficit de intelegere, de simtire, de gandire si, in final, de reprezentare a majoritatii barbatilor, femeilor, familiilor, copiilor, care va avea consecinte ce se vor reflecta politic. Isi poate imagina cineva o tara de gulliveri condusa de un lilliputan? Nici eu!

Subsecventa acestei deficiente de reprezentare este o alta problema, de asemenea ramasa nerezolvata. Daca Lenin si Hitler nu au fost un rus autentic si un german autentic, deci au avut serioase probleme la capitolul autenticitatii reprezentarii popoarelor rus si german, autenticitatea reprezentarii fiind mai degraba atribuibila unui grup (ocult) extern sau chiar revendicata de catre acesta, pot fi facute raspunzatoare popoarele rus si german pentru deciziile politice ale celor doi dictatori, care au reprimat orice incercari de a fi inlaturati de la putere?

Iata de ce afirmatii de genul “The Germans/The Russians are bad, very bad” nu pot fi luate in seama, poate doar cel putin partial, desi sugerarea este absoluta. Privindu-i pe germani, asertiunea Dvs. halucinanta potrivit careia cancelarul Angela Merkel ar fi o promotoare a unor vechi teorii privind puterea si dreptul (“Macht geht vor Recht”/Puterea vine inaintea dreptului), popoarele („Kulturvὅlker”, popoare de cultura, si „Naturvὅlker”, popoare naturale – inferior culturale) sau principiul nationalitatilor (care ar fi periculos si eronat, exceptand natiunea germana, natiunile mici, trebuind sa dispara), este completamente rupta de realitate. O astfel de idee intriganta, nu numai imposibil de argumentat, dar si infirmata de politica prietenoasa si civilizata a Germaniei reunificate, urmareste distrugerea unitatii comunitatii europene, prin ridicarea in centrul Europei a unei bariere geopolitice si fizice imense, mai ceva ca bariera Atlanticului. Va asigur insa, o Europa fratricida nu va mai exista.